Copilu'

Final de an

2012-01-01T11:44:00.007+02:00

Daca stau sa ma gandesc bine, nici nu stiu cand a trecut 2011. Pot spune ca a fost un an plin, in care am avut parte de mult mai multe decat credeam. A fost anul pe care nu simt că îl termin, ci doar că prin tot ce s-a intamplat mai ales în ultima perioada, are continuitate și după schimbarea lui 11 în 12.

A fost un an de munca. Un an al provocarilor si al incercarilor. Au fost momente in care deciziile pareau imposibile, ori prea greu de luat. Insa totul s-a asezat la locul lui, m-am descoperit intr-un anumit mediu si chiar daca lucrurile s-au schimbat putin spre sfarsitul anului, pot privi inainte cu ceva mai mult optimism.

A fost un an cu oameni. L-am inceput cu dreptul din punctul asta de vedere si pot spune ca l-am terminat tot cu dreptul, dar de 2 ori :) sau cel putin asa ma simt. De 2 ori mai bogata. Si le multumesc lor, celor care au ales sa fie in viata mea.

Simt ca 2012 va fi anul meu. Toate au inceput sa se aseze, totul devine din bine in mai bine. Desi va fi un an cu multa munca, vreau sa ma implic in unele lucruri noi, iar la finalul lui sa trag linie si sa spun "da, am reusit sa fac tot ce mi-am propus".

Va doresc si voua un an asa cum il vreti! :) pup nasu'

. .

2011-10-29T22:54:00.001+03:00

Stau si ma uit la monitorul asta de parca astept sa imi spuna ceva. Am un pahar de vin rosu cu cola, o noapte de pierdut si prea multe pe suflet. Si totusi nu spun nimic. Tac. Si astept sa treaca toate. Alta data aveam puterea sa spun imediat ce aveam pe suflet, sa zic clar si tare ce vreau, ce ma deranjeaza... acum.. acum? acum mi-e egal. Chiar nu ma mai afecteaza nimic. Nu ma mai surprinde nimic. Oamenii pe care ma asteptam sa ii am aproape la nevoie au fost primii care mi-au dat cu sutul. Ironic pot spune.. Si stau si ma gandesc.. Asa va fi de fiecare data?
Se spune ca fiecare sut e un pas inainte, se spune ca de fiecare data cand primesti o palma trebuie sa intorci si celalalt obraz, dar ce faci cand simti ca le-ai primit pe toate, si nu mai esti capabil de vreo replica? de vreun raspuns?
Din momentul asta fac doar ce vreau, doar ce ma face fericita, doar ce am chef sa fac. Nu ma mai intereseaza cuvintele "trebuie sa" .. nimic nu trebuie facut daca nu vreau. Sa fie clar! Vreau sa am din nou 50 kg ca vara trecuta, vreau sa fiu iar fericita ca acum un an si ceva, vreau sa ies, sa ma plimb, sa nu pun la suflet lucrurile rele si sa nu alerg dupa oameni care nu vor sa fie alaturi de mine. Asta sunt eu. Si nu ma schimb. Deal it or leave it!!

o zi in spital.

2011-09-12T22:36:00.000+03:00

Dupa 2 ture de noapte la job, dupa doar 3 ore de somn in ultimele 2 zile, am plecat spre Spitalul Judetean. De intrat in spital am intrat pe picioarele mele, de iesit... cam nu prea.
Ca in orice spital, agitatie multa, alergatura. Ok, agitati-va, alergati, dar nu ma implicati si pe mine! Dar de unde... Cum am ajuns la fata locului au sarit vreo 3 asistente pe mine, una sa imi faca fisa de internare, alta sa imi ia sange, alta ptr ekg, si tot asa au tinut-o vreo jumatate de ora. Apoi, in acelasi ritm alert de parca pierdeam vreun tren ma ia o alta asistenta sa ma duca in sala de operatie. Ajung acolo, alta agitatie. Doctorii ma asteptau, m-am asezat pe masa de operatie, ei au inceput sa se pregateasca. E o senzatie atat de stranie sa te uiti la ei cum isi pun manusile, cum au halatele alea atat de albe, cu basmaluta in cap, cum isi aranjeaza cu meticulozitate toate ustensilele. Buun, incepuse deja sa imi fie frica. Asa ca am decis sa nu ma mai uit la ce fac ei acolo si sa ma uit.. in sus. Da... la lumini. Dar de ce sunt asezate in cerc toate luminile alea? De ce sunt asa multe si mici? Ok, nu ma mai uit nici la lumini. Apare o asistenta mai in varsta care incepe sa se uite pe monitorul la care eram conectata eu : puls, tensiune, etc si nu stiu ce bolboroseste ea pe acolo... wtf?! in fine, apoi vine la mine si imi zice ca vrea sa ma lege. Ii spun politicos ca am venit de buna voie acolo si ca nu o sa fug, asa ca sa renunte la idee :)) Intre timp cei 2 medici au terminat cu pregatirile. Dupa 40 minute, sunt dusa in rezerva... atata liniste acolo, nimeni nu se mai agita, nimeni nu mai alerga de colo colo... Asa ca incep sa constat tot ce e prin jurul meu. Si vad ca totul e alb, tot... absolut tot. Ca doar sunt intr-un spital si trebuie sa dea senzatia de curatenie, nu? :) Vine unul din doctori, ma intreaba cum ma simt, ii spun ca nu ma doare, imi spune ca daca o sa ma doara sa cer sa mi se faca un calmant. Evident ca in cateva minute ceream unul pentru ca ma durea. :))
Aaanyway, totul e bine cand se termina cu bine. Am trecut de momentele cele mai nasoale, chiar si fara anestezie, acum trebuie doar sa stau in pat, nemiscata. Usor de spus, al naibii de greu de facut...

aseara.

2011-09-10T10:20:00.002+03:00

Am avut parte o seara deosebita, cu un amalgam de trairi si sentimente. Nu credeam ca se pot imbina prezentul - care e atat de frumos, trecutul nu foarte indepartat - care mi-a aratat valorile vietii, si oraselul meu (care nu, nu face parte din trecut) - imi aduce mereu zambetul pe buze si imi aminteste de atatea momente calde. Dar am aflat ca totul este posibil.
Am revazut un chip drag, care in ciuda timpului trecut, nu s-a schimbat, a ramas la fel cum imi dainuia in amintiri. Am cunoscut oameni noi, am surprins zambete si "reinvatat" sa ma bucur de ceea ce viata imi ofera.
Concert frumos, zambete, detasare totala, sentimente de liniste in plina galagie organizata :)
Apoi dans pe melodiile care imi aduc aminte de ei, de prietenii mei. Dor de ei, de casa... de Acasa. Dor de serile dansante. Am dansat, am trait fiecare moment in parte, am simtit fiecare melodie.
Iar privirea asta senina, zambetul asta cald au facut ca seara sa fie perfecta si sa se termine cu atata liniste in suflet.

2011-07-29T06:13:00.000+03:00

empty circles

2011-07-21T23:25:00.007+03:00

Totul se desfasoara conform unui scenariu bine stabilit. Oricat am incerca sa schimbam ceva, nu suntem singuri pe lumea asta, si nu intotdeauna totul depinde de noi. Cred ca toata viata noastra se desfasoara in cercuri. Cred ca ne invartim pe marginea unui cerc gol, in incercarea de a nu cadea. Si totul se repeta. Mintim si suntem mintiti, uram si suntem urati, incercam sa fugim de tot dar o luam de la capat exact din locul de unde am inceput si ultima data. Acelasi punct de pe cerc. Cercul nostru se intersecteaza cu alte cercuri, dar nimic nu se schimba. Aceleasi situatii, aceleasi obstacole. La inceput totul e frumos, totul e colorat, si lin si plin de zambete, pentru ca mai apoi sa se transforme in cenusiul ala urat de care vrem sa fugim. Si fugim. Si ne izolam.. aparent... ajungem inapoi in punctul unde totul e roz si frumos pentru a ne mai minti un pic ca poate fi si bine. Desi cercul nu are urcusuri si coborasuri, e atat de greu sa te mentii in punctul in care iti e bine. E imposibil chiar. Si ajungem la un moment dat sa cadem. Ne ridicam, ne stergem de praf si mergem ologi mai departe, mintindu-ne ca nimic nu s-a intamlplat. Si uneori reusim sa uitam - o saptamana, doua, trei. Dar apoi? Apoi o luam de la inceput. E o miscare haotica, dar totusi atat de organizata.
E cercul meu.

2011-06-28T14:32:00.003+03:00

Come tomorrow
tomorrow I'll be gone

2011-06-28T13:00:00.000+03:00

melodia de la pranz ....

nu as putea...

2011-06-23T22:01:00.008+03:00

... promite vreodata cuiva ceva in care nu cred nici macar eu de la bun inceput. nu as putea amagi pe cineva cu ceva ce stiu ca isi doreste mult. Pot accepta mult mai usor un 'nu' de la bun inceput, decat un 'da' spus intr-o doara, care in final se transforma tot intr-un 'nu'. Dar nu mai am nervi, nu mai am regrete si nici sperante. am doar o pagina alba. a trecut ceva timp de cand nu am mai facut poze, dar nici nu am intentia de a face altele. Am insa un drum pe care trebuie sa il urmez, Hai sa fim mai sinceri, hai sa spunem exact ce gandim si ce simtim, hai sa nu ne mai prefacem ca totul e bine atunci cand nu e, dar hai sa ne bucuram de momentele cand totul e bine si frumos. Am nevoie de un soare si un cer senin. Am nevoie de oameni calzi si multe zambete.

how to love

2011-06-20T22:58:00.006+03:00

“You may not be her first, her last, or her only. She loved before she may love again. But if she loves you now, what else matters? She’s not perfect - you aren’t either, and the two of you may never be perfect together but if she can make you laugh, cause you to think twice, and admit to being human and making mistakes, hold onto her and give her the most you can. She may not be thinking about you every second of the day, but she will give you a part of her that she knows you can break - her heart. So don’t hurt her, don’t change her, don’t analyze and don’t expect more than she can give. Smile when she makes you happy, let her know when she makes you mad, and miss her when she’s not there.”

2011-06-06T04:18:00.014+03:00

Totul pare sa reintre in normal in ultima perioada de timp. Dupa valul furtunos de demisii din familie&prieteni, dupa demisia mea total neasteptata la job, incep sa imi gasesc locul intr-ul alt colectiv, intr-un alt mediu, printre alti oameni.
Acum, vreau sa imi fac timp si pentru ce ma face cu adevarat fericita. Vreau sa am mai mult timp de "pierdut" cu cei dragi, vreau sa am timp si pentru mine, vreau sa imi pot permite o ora pe zi sa alerg si una sa merg la niste cursuri de dans. Da, m-am hotarat sa mai merg si pe acolo. Mi-ar placea sa pot sa imi continui pasiunea cu confectionatul de bijuterii, dar si cu comercializatul lor. Si in afara de toate astea, vreau sa nu dezamagesc pe nimeni, vreau sa fac bine tot ce fac si vreau sa scap de rutina in care am intrat.
Mai am un singur examen la facultate, apoi spre sfarsitul lunii am in program un concert cu baietii. Pana atunci, soare mult, zambete si mai multe si numai zile frumoase! :)

back

2011-05-24T10:20:00.005+03:00

Am avut nevoie de o pauza, o pauza de la tot si de la toti. Asa ca am urmat din nou drumul spre casa. Spre Acasa. Dupa multe nopti nedormite, examene la facultate si multe batai de cap am pornit spre camera cu buline. Si m-am simtit din nou copil, am visat si am fost din nou rasfatata de ei, de parintii mei.
Sambata seara am pierdut-o gandindu-ma la ce am de facut in continuare, am decis sa "inchid un vis intr-o cutie efemera", sa imi stabilesc prioritatile si sa pastrez langa mine pe cine conteaza cu adevarat.
Mi se demonstrase vineri seara ca, oricat de obositi ori suparati ar fi unii oameni, pot gasi timpul si rabdarea necesara de a sta cu mine. Si asta conteaza enorm. Vreau sa invat sa fiu mai toleranta si sa las impulsivitatea deoparte.
Duminica a fost family day. Am vazut locuri noi, m-am simtit minunat in compania lor.
Imi propun sa renunt la ambitiile mele copilaresti si la orgoliul asta atat de mare, dar vreau sa primesc o explicatie plauzibila pentru tot ceea ce nu inteleg.
Cred ca cei care aleg sa ramana alaturi de mine merita un zambet, o vorba buna si nu o incruntare ori o nemultumire.

big day today

2011-03-20T23:31:00.005+02:00

Am semnat actele pentru casuta noua. Am visat in ea, mi-am imaginat cum o sa o aranjez si in sfarsit am avut zambetul ala de satisfactie pe chip.
Acum pot dormi linistita, cu gandul la ea :)

4 legi

2011-03-13T20:35:00.001+02:00

- Prima lege zice: “Persoanele pe care le intalnesti sunt persoanele potrivite”. Cu alte cuvinte, nimeni nu intra in viata noastra din intamplare; toate persoanele cu care interactionam se afla alaturi de noi cu un motiv, acela de a ne ajuta sa invatam lectiile de viata care apar si sa continuam drumul personal;

- A doua lege zice: “Ceea ce        ni se intampla este singurul lucru care ni se putea        intampla”. Nimic, absolut nimic din ceea        ce se produce in viata noastra nu ar fi putut sa se intample in alt mod        (nici macar detaliul cel mai nesemnificativ)… Nu exista: “daca as fi facut        cutare lucru….s-ar fi produs alt cutare lucru….” NU. Toate si fiecare in        parte dintre situatiile care se produc sunt perfecte, cu toate ca mintea        si egoul nostru nu le accepta …

- A treia lege zice: “Orice        moment in care se incepe este momentul corect”. Totul        incepe in momentul potrivit, nici inainte, nici dupa; cand suntem        pregatiti pentru ca ceva nou sa apara in viata noastra, exact atunci apare        (incepe);

- A patra lege zice: “Cand        ceva se termina, se termina”. Daca ceva a luat sfarsit in        viata noastra, este pentru propria noastra evolutie, deci cel mai bine        este sa inchizi capitolul si sa mergi inainte imbogatit cu acea        experienta.

“nici un fulg de zapada nu cade niciodata in        locul gresit”…

punct.

2011-03-10T09:08:00.003+02:00

Asta e probabil ultimul post despre tine. Ma intreb daca oare meriti sa ma obosesc sa il scriu. As fi vrut sa scriu ceva frumos, ceva vesel, dar cred ca voi incheia acum seria postarilor triste din ultima perioada.
Demult, mi-am promis ceva: sa nu ma schimb. Si totusi am facut-o. Ai reusit sa ma transformi total, sa nu ma mai recunosc si sa nu ma mai simt ca fiind eu. In timp, si oamenii din jurul meu, oamenii pentru care contez, au vazut asta. A fost un semnal de alarma. Am stat o perioada si am analizat totul. Din exterior, cat mai din exterior. Si m-am redescoperit pe mine cea de dinainte. Pe mine, persoana aia vesela si mereu cu zambetul pe buze pe care ai vazut-o in seara aia de mai si pe care o vezi acum in poze, alaturi de alti oameni. Poate ca doare, nu zic nu, dar cu siguranta ar fi durut mai tare daca as fi continuat sa ma mint.
Nu-mi place sa jignesc si sa arunc vorbe grele. De aceea, spun doar atat: nu mai existi pentru mine. Esti un strain, ca multi altii pe langa care trec zilnic pe strada. Am dreptul sa fiu fericita. Am ales sa fiu fericita. Punct.

2011-02-02T08:45:00.006+02:00

Ma intrebam acum ceva timp de ce tocmai persoanele la care tinem cel mai mult tind sa ne raneasca atat de tare. Poate pentru ca avem anumite asteptari de la ei, iar daca nu primim ceea ce dorim, avem de suferit. Am incercat sa nu astept nimic de la nimeni. Dar cu ce pret? Mintindu-ma ca imi va fi bine. Nu a fost asa. Prefer sa fiu eu, si sa am in jurul meu putini oameni, decat sa pretind ca sunt altceva si sa fiu inconjurata de prea multi...
Intr-adevar oamenii sunt unici... Dar asta nu inseamna ca vreunul este de neinlocuit. Fiecare iubeste, uita si isi aduce aminte intr-un mod diferit.
De data asta mi-am invatat lectia. Am vazut cum e sa fiu si de cealalta parte a baricadei. Ciudat sentiment, dar, in acelasi timp, indreptatit. Indiferent de cele trecute, nu ma voi schimba. Sunt aceeasi persoana, voi fi intotdeauna cine vreau sa fiu.
Pentru toate gandurile astea, pentru toate aceste intrebari, imi raman doar cuvinte... Buna dimineata, suflet pierdut! Noapte buna, vis interzis!

remember

2011-01-30T16:15:00.002+02:00

"Gandim diferit. Sau nu. Ne aruncam uneori vorbe grele, vorbe nechibzuite, vorbe mai dulci sau mai amare. Vorbe. Iti privesc uneori ochii. Alteori, nu pot. Mi-e teama. Mi-e teama ca am sa ma ratacesc in ei, ca am sa uit de mine si-am sa pierd notiunea timpului. Cateodata ma faci sa ma simt fericit. Cateodata ma faci sa vreau sa-ti sparg capul cu primul obiect contondent ce-mi rasare in cale. Cateodata vreau doar sa te tin de mana si sa uit de tot ce e rau. Sunt seri in care adorm cu tine in gand si sunt zile in care simt ca inebunesc fara tine. In unele momente mi-aduc aminte de ifosele tale si de faptul ca esti mai rasfatata decat un copil de doi ani. In timp, am invatat sa iti iubesc partile astea. Ma faci sa plang, sa rad, sa dansez sau sa urlu de nervi. Ma faci sa te astept, sa intarzii sau sa vreau sa nu mai plec. Ma faci sa te duc pe o insula pustie.

Si zambetul si gandurile, si tenesii si ideile tale imi sunt dragi. Si zilele de ieri, si zilele de maine. Si „bineinteles pis” si „poate maine”. Fara tine aici e toamna in gand, dar cu tine prin ganduri e atat de liniste, in ceata unei tigari fumate teribilist.

Aduni in tine si speranta si zambet, si inocenta si maturitate, si gand si vis. Esti inger si demon, si dorinta si teama. Esti lacrima de pe obraz si zambetul din coltul gurii. Esti tot ce-si poate dori un om langa el."

de la Cineva

last day

2010-12-31T20:01:00.001+02:00

Se mai incheie inca un an, trebuie sa dau pagina in cartea vietii si sa incep sa scriu o noua poveste. Ma asteapta un nou an, cu noi provocari.
2010... tu ramai in umbra si ia-ti cu tine toate dezamagirile mele, toate neimplinirile, toate lacrimile, toate grijile si toate lucrurile care m-au ranit. Nu mai am nevoie de ele, nu mai vreau nici sa mi le amintesc. Raman doar cu ce a fost frumos, cu ceea ce m-a facut fericita, ceea ce mi-a adus un zambet pe buze si bucurie in suflet.
2011... te astept cu drag, vreau sa imi aduci doar fericire, zambete si lacrimi de bucurie!

random

2010-12-14T23:53:00.005+02:00

Well you couldn't be that man I adored
You don't seem to know
Or seem to care
What your heart is for

I don't know him anymore
There's nothin' where he used to lie
My conversation has run dry
That's what's going on
Nothing's right
I'm torn

And now, I don't care
I have no luck
I don't miss it all that much
There's just so many things
That I can't touch
I'm torn

Numaratori de ploi din doi in doi

2010-12-06T22:15:00.002+02:00

Mi-e frica de-ntamplare si mi-e frig
Si nu mai vreau sa stiu pan` la sfarsit
Cine-a iubit frumos cine-a gresit,
Cine-a iubit cine-a gresit

Gandim diferit. Suntem diferiti.

2010-12-01T21:31:00.008+02:00

Gandim diferit. Suntem diferiti. Vedem lucrurile intotdeauna intr-un mod diferit.
Fiecare isi imagineaza ziua de maine altfel, isi face planuri pe care de cele mai mult ori ajunge sa nu le mai concretizeze.
Visam zilnic la libertate, dar ne incatusam tot mai mult. Ne agatam de tot ce poate fi o urma de sentiment de teama singuratatii. Suntem atat de ipocriti uneori... Mintim doar pentru ca e mai usor decat sa spunem adevarul, ascundem lucruri doar pentru a nu fi nevoiti sa vorbim.
Am obosit.... si miroase a semne de intrebare...

2010-11-02T11:22:00.012+02:00

Am avut parte de cateva zile cel putin ciudate. Zile in care am avut mai multe intrebari decat raspunsuri, zile in care pur si simplu nu puteam sa-mi raspund la multitudinea de intrebari ce-mi navalisera in minte.Dar am realizat unele lucruri, mi-am raspuns la intrebarile cele mai importante, si in final zic eu, am invatat ceva. Nu e bine sa depinzi de nimeni, in nici un fel. Nu e sanatos pentru tine, pentru sufletul tau, pentru mintea ta. Acum ma duc sa-mi iau scutul, iar daca tot ce veti simti va fi raceala lui, imi pare rau, dar e mai bine asa!

iar...

2010-10-17T00:29:00.005+03:00

'imi lipsesc multe din mine. imi lipsesc vise si rasete, zambete calde si zambete ironice, imi lipseste tinta pe care o aveam inainte. imi lipseste el, imi lipsesc eu mie...'

stii tu...

nestatornicie

2010-09-22T00:17:00.002+03:00

am vrut sa plec
sa uit de tot
de tine.

am vrut sa stau
s-astept sa uit
de tine.

am vrut s-astept
sa stau de tot
cu tine.

sa uit am vrut
s-astept sa stau
cu tine.

lazy Sunday

2010-08-15T16:04:00.001+03:00

am aterizat in varful patului, am luat ursul in brate si am pus niste muzica. stau. nu fac nimic. toate astea ca urmare a incapatanarii mele. si a actiunilor mele copilaresti.
nu am fost copil nebun de data asta... am fost copil paranoic.
asa ca stau si numar oi pe pereti. pana maine. :)

aproape 3

2010-08-01T23:55:00.000+03:00

M-am schimbat mult in ultimele cateva luni. Am incheiat capitole din viata mea si am inceput altele noi. Am renuntat la oameni pe care ii cunosteam de multi ani pentru a cunoaste altii. Am facut un pas inainte si am iesit din rutina in care intrasem fara sa imi dau seama macar. Nu am regretat nici macar o secunda, nu m-am intrebat niciodata 'cum ar fi fost daca ar fi fost'. Pur si simplu am pus punct si am continuat sa-mi scriu povestea vietii.
Nu intotdeauna cei care aparent iti sunt prieteni iti vor fi intr-adevar alaturi no matter what. Prefer sa am alaturi mai putini oameni, dar sa ii am pe cei care conteaza, si mai ales pe cei pentru care contez. Nu as da timpul inapoi pentru nimic in lume si nu as schimba nimic din perioada asta in care m-am redescoperit si in care i-am (re)descoperit pe cei care merita.

Brasil is back

2010-07-28T18:47:00.002+03:00

Am redescoperit oameni dragi, care, in ciuda timpului care a trecut, nu s-au schimbat. Au ramas la fel de calzi, sinceri si tonici cum imi traiau in amintiri. Observ in ochii lor o privire linistita, parca se exprima mai degajat si vorbesc despre lucruri demne de vremurile astea... gandesc sanatos.
Am fost din nou Brasil, Brazilian sau Brazilia. Si a fost tare bine. Mi-era dor de sentimentul asta. Mi-era dor de oamenii si de locurile astea. Am facut febra musculara de la atata ras, am povestit si am ascultat povesti, m-am bucurat sa fiu acolo.
Uitasem cat de bine poate sa fie acasa. Relaxare totala, liniste, oameni calzi si zambete sincere. Soare si nori mai frumosi ca in oricare alt loc.

cu acte-n regula

2010-07-16T00:44:00.000+03:00

Da. Sunt licentiata. Si nu oricum. Cu cea mai mare medie. Da, umpleti-mi frigiderul, ati mai facut-o, o sa o mai faceti. Asta e. Putin imi pasa.
Sunt fericita am terminat facultatea, desi nu imi dau seama cand au trecut 3 ani. Am descoperit atatea lucruri noi, atatia oameni noi, incat pur si simplu nu stiu cand a trecut timpul.
Am avut alaturi oameni, in adevaratul sens al cuvantului. Si inca am. La festivitatea de absolvire i-am avut alaturi pe cei dragi mie, cei care au vrut sa traiasca alaturi de mine momentul.
Examenul de licenta a trecut repede, dar nu lipsit de emotii. Si inca emotii foarte mari. Singura nu stiu cum le-as fi rezistat. I-am tocat nervii, l-am enervat la culme, dar n-a fugit. Si nici nu m-a batut atunci cand meritam batuta :)) A avut incredere in mine, si m-a imbarbatat inainte de fiecare proba.
Totul e bine cand se termina cu bine, dar e si mai bine cand se termina cu foarte bine! :)

nebunie

2010-07-03T18:31:00.000+03:00

Trezire dimineata de tot. Luat strictul necesar intr-un bagaj si plecat la mare. Nimic mai simplu.
Am plecat la drum, cu soarele in ochi si dorinta arzanda de o baie in mare. Drum cu peripetii inca de la inceput, povesti, amintiri, filmulete amuzante, walkie talkie, curbe multe, muult prea multe. Simteam marea din ce in ce mai aproape, nerabdarea crestea, inima imi batea din ce in ce mai tare. Si am ajuns in sfarsit. Caaald tare, soare mult, vama pustie. Dar era bine. Ne-am plimbat putin, parca totul incepea sa prinda viata usor usor. O bere rece la terasa, apoi o baie mult dorita si asteptata. Nu imi mai trebuia nimic in momentul ala. Eram eu si marea. Am avut tot ce doream: soarele in ochi, nisipul sub talpi si briza prin par. Asta inseamna fericire! Imi batea inima atat de tare, imi era asa dor de senzatia pe care numai marea mi-o ofera. Apoi s-a dat verde la voie buna. Pregatiri de concert, terasa, poze, muzica, dans. Nu puteau sa lipseasca o baie nocturna in mare, un foc de tabara imens si cantece vesele. Nesomn. Dar nu oboseala. Stare de bine. Fuga fuguta spre casa. Inca miros a mare, sunt sarata, am parul ud si ondulat. Iubesc marea! Si iubesc felul in care ma face sa ma simt!

rrr

2010-06-30T18:33:00.000+03:00

Risc, rubin, regim, rulotă,
Rid, rugină, redingotă,
Ritm, rocadă, rufe, rundă,
Ring, regret, raia, rotundă,
Rai, rahat, raport, reptile,
Raft, refuz, romani, rotile,
Ruguri, reguli, roluri, rar,
Rampă, raită, risc, rotar.

duminica

2010-06-21T15:24:00.000+03:00

soare. apoi furtuna. El. si ai mei parinti. zambet si stare de bine. plecare spre Brasov. din ce in ce mai mult soare. 5 picaturi de ploaie. plimbare. 66. oftica. serpentine. ochii-n patru. Campina din nou. cafea si meci. acelasi drum spre Bucuresti. seara. noi doi. :)

zambete

2010-06-09T12:59:00.000+03:00

Da, asociez locurile cu oamenii. Dar nu e nimic rau in asta. Inseamna ca am amintiri, amintiri placute pe care vreau sa le rememorez. Uite, drumul asta atat de anost spre casa, acum imi este atat de drag. Sunt atatea locuri care imi aduc zambetul pe buze. Benzinaria de la iesire din Bucuresti, unde alimentam inainte de orice plecare, Mc-ul de la Otopeni unde ne alimentam pe noi, intersectia de la Ciolpani unde de fiecare data ne repetam 'nu stanga', sensul 'girofar' de la intrare din Ploiesti unde mereu vrei sa iti spun pe unde sa mergi, desi stii si tu prea bine, drumul atat de bun care te face sa treci de 150, drumuri laterale pe langa care trecem sau pe care mergem, intrarea in Campina care-mi aminteste de escapada la Brasov. Mi-e drag tare drumul asta acum... ascult muzica, mai fredonez, mai zambesc si sunt linistita. Mi-e bine, desi imi simt picioarele putin cam grele dupa iesirea de aseara cu rolele in care 'm-ai cam alergat'. :P Dar abia astept data viitoare! :)

2010-06-01T13:26:00.000+03:00

Nu sunt perfecta. Dar in definitiv, nimeni nu este. Totusi, in imperfectiunea mea, incerc sa fac sa fie bine. Si sa ne fie. Gresesc, pentru ca sunt om, dar stiu sa imi recunosc greselile. Si incerc sa le repar. Mi-am pus ordine in ganduri, am stabilit ce e important pentru mine. Am alergat printre picaturi de ploaie, am vrut sa te prind inca acasa, am avut nevoie de o privire, de un cuvant. Si mi le-ai dat.
Acum e bine. Asa cum trebuie sa fie.

2010-05-18T21:44:00.000+03:00

M-am izbit de introvertire, de lipsa de speranta, incertitudine si teama. Totusi porti cu demnitate si acceptare existenta in acel spatiu obscur. Stiu ce simti, si urla din mine neputinta. Am un sentiment de vinovatie, imi pulseaza inima in piept. E o senzatie stranie.
In general, oamenii evita sa vada adevarul, iar cand il vad, il ascund si se ascund. Cred ca din slabiciune. Sunt putini cei care au curajul sa il spuna. Nu cred ca adevarul ma va face vreodata sa intorc spatele si sa ma pierd in multime. Din contra, ma va ambitiona. Zambetul are menirea de a lumina lumea din jur. Si ti-l ofer, si incerc sa te scot din bezna in care te incapatanezi sa te arunci.
Exista multe feluri de a te sinucide. Poti ucide trupul... dar nu ai nici un drept sa o faci. Poti ucide sufletul... si crima va fi probabil mai putin vizibila in ochii celor din jurul tau. Insa atata timp cat esti sincer cu tine si cu oamenii din jurul tau, totul ar trebui sa mearga bine, zic eu.
Uneori, trebuie sa risti. Lasa imprevizibilul sa apara. Lasa-l sa intre, nu mai refuza. Nu trai in trecut; te va sapa si te va urmari atata timp cat ii vei permite asta. Si te va seca. De putere, de dorinta, de viata...

22

2010-05-15T09:58:00.000+03:00

... si e tare bine!
Concert Semne, prieteni, dans, rasete, zi insorita, plimbare, drum spre casa, acasa, concert la clubulet, sentiment de bine, aer curat, cuvinte, zambet, acasa.
Noapte buna!

Gata

2010-05-09T19:36:00.000+03:00

M-am saturat sa fiu bolnava, sa ma doara cate ceva, sa patesc cate ceva. Ajunge. Vreau sa apas butonul de stop.
Amigdalita, spital, branula, penicilina, pastile multe. Ok, a trecut. Laringita, repaus vocal total, antibiotice, durere. In sfarsit a trecut. Dar partea proasta e ca ma resimt, si sunt slabita, si lesin si nu mi-e bine. Vitamine si speranta ca o sa fie mai bine.
Inca mai caut butonul de stop!

Hermannstadt

2010-04-17T12:16:00.000+03:00

Adica o alta lume. Una mai calma, mai calda, mai linistita si poate mai buna. Drum cu soare, poze multe si dorinta de evadare. Cazare foarte ok, incercare de plecare spre centru. Cumparam bilete, pentru ca nu eram in Bucuresti si intrebam de autobuz. Si ni se raspunde: autobuzul 10 la si 7. Ne uitam la ceas si vedem ca era si 3. Si... stupoare, autobuzul chiar a venit la si 7. Ne urcam in el, vedem ca lumea statea la coada sa composteze, scaunele erau intacte toate, chiar daca erau cu textil si ne gandim cat ar fi rezistat unele de genul in Bucuresti... prea putin. Ajungem in sfarsit in centru, si incepem plimbarea, inghetata, plimbare, inghetata, plimbare. Apoi ne-am oprit in Piata Mare, am fost si pe Podul Minciunilor, unde ne-am mintit frumos, fiecare incercand sa spuna o minciuna cat mai mare... :) Am incercat sa descoperim cate ceva si din atmosfera de noapte a orasului.
A doua zi a inceput cu soare in ochi si zambete multe. Am mers pe incredere la cazare, am lasat banii si am plecat in lipsa proprietarului (cati oameni ar fi acceptat asta in Bucuresti?). Iarasi plimbare, inghetata, Turnul cu Ceas, plimbare, cafea pe banca, la soare si apoi idee de o noua evadare: Balea. Zis si facut, ne-am urcat in masina si am plecat. Destinatia: Balea Cascada, ca mai departe era inchis. Pierdut vremea putin pe acolo, putina bataie cu zapada, am plecat spre casa, obositi, dar multumiti. A fost o evadare frumoasa, dorita si meritata! :)
Urmatoarea va fi mai prin nord, muuult mai in nord!

What Is A Friend?

2010-04-14T11:58:00.000+03:00

A friend is somebody
Who knows you and likes you
Exactly the way that you are.

Someone who's special
And so close in thought
That no distance can ever seem far.

A friend understands you
Without any words,
Stands by you
When nothing goes right.

And willingly talks
Over problems with you
Till they somehow
Just vanish from sight.

And whether you're neighbors
Or live miles apart,
A word from a friend gives a lift
To your heart and spirit.

That shows you once more
Why friendship is life's dearest gift!

contradictii

2010-03-28T12:24:00.000+03:00

Uneori gandul din mine tace, iar inima inceteaza sa bata, pentru ca alteori sa o simt cum imi urla in piept si mii de ganduri irump intr-o singura secunda. Sunt atat de contradictorie... Tarie si neputinta, inversunare si temperare, zambet si lacrima, iubire si ura, tipat si soapta. Uneori sunt rece, fata de tine, fata de mine chiar. Alteori ma aprind mult prea repede si nu-mi stapanesc pornirile de furie ori fericire.
Si iar am starea aia, iar simt dorul ala, iar ma doare... si iar am nervi si sunt furioasa si as vrea sa tip si as vrea sa ma auzi... si iar ma simt singura, desi inconjurata de prea multi oameni.

Eu. Tu. Noi

2010-03-19T20:10:00.000+02:00

Ma gandeam de cate lucruri am avut nevoie pentru a construi ceva frumos. De vise, planuri si incredere.
Apoi, m-am intrebat de cate momente avem nevoie pentru a simti fericirea. Si mi-am raspuns imediat. De unul singur. O stare, o melodie draga, o imbratisare, o regasire...
Daca as stapani timpul, l-as petrece cu tine la infinit. Pentru ca stii sa-mi aduci zambetul pe buze, stii, in mod paradoxal uneori, sa-mi fi atat de aproape, stii sa ma faci fericita.
Si asta e tot ce conteaza acum: fericirea!

La multi ani, dragul meu!

2010-03-18T16:05:00.000+02:00

I saw the birth of the day. And it was amazing.

A fost un bun mod de a-mi incepe ziua.
Mi-am dat seama ca sunt intr-o stransa legatura cu soarele.

El imi da putere, fericire, pofta de viata.

Asa ca, haideti sa zambim, haideti sa-i zambim soarelui, haideti sa zambim oricui.

Sa aveti o zi superba, asa cum vi-o doriti voi!

2010-03-12T04:17:00.000+02:00

O discutie memorabila, demna de data din calendar.

Eu: Cand vine Moshu' ?
A: Nu stiu, dar eu fac bradul azi.

Mai bine sa ne pregatim din timp, ca nu se stie niciodata. :))

Iarna nu are culoare

2010-02-28T02:49:00.000+02:00

Iarna nu are culoare. E rigida, e de neinduplecat. In mod normal nu pot vedea ce se petrece in jurul meu... sunt mult prea preocupata in a-mi conserva caldura si putina energie care imi ramane. Dar azi, pe drumul de intoarcere spre casa, am privit. Printre picaturile de ploaie ce se asezau pe geam, printre acordurile dragi care ma fac sa zambesc, vocea calda care ma face sa visez, am privit. Da, iarna chiar nu are nicio culoare. Si nu face altceva decat sa imi prelungeasca agonia. Imi trebuie ceva de care sa ma agat... Sa ies din lumea asta fara de culoare. Zambesc, visez, ascult acorduri dragi si parca incepe sa prinda putina culoare...

Cronicutza de concert

2010-02-21T03:47:00.000+02:00

Concert Sarmalele Reci - acustic

Atmosfera foarte faina, muzica de foarte buna calitate, a sunat de milioane, intrumentele dadeau atat de bine impreuna.

M-am simtit foarte bine, am avut companie placuta, am trait fiecare piesa in parte. Recomand cu incredere! :)

Mi-era dor de un concert atat de frumos, care sa imi dea o stare de bine ca cea de acum! Am ramas inca acolo cu gandul, la melodiile lor, la imaginea scenei. Tare frumos a fost. Sunt extrem de incantata! :)

Pup nasul!

P.S. : Am realizat in seara asta, de 2 ori chiar, cat de mica e lumea! Si cat de mic e Bucurestiul! :P

P.S. 2 : Urmeaza a fi postata si poza de la final de concert ! :P Tineti aproape! :)))

Totul are un sfarsit...

2010-02-18T02:08:00.000+02:00

Rece. Si atat. Mai devreme sau mai tarziu toti vom simti asta. Si nu o sa doara. In schimb ii doare pe cei din jur. Da, ma doare...
Dupa o copilarie cum nu multi au parte sa traiasca, dupa o facultate facuta la Moscova, ierni grele si multa munca, dupa o intreaga viata in care a invatat cum sa fie un domn si sa impuna respectul cuvenit, o viata de familie, copil, nepoti, dupa o lupta de 3 ani cu boala, 'motorasul' a cedat. Si pentru el totul s-a terminat. Dar nu si pentru noi. El a fost si va fi mereu bunicul meu.
Si nu vreau sa ma compatimiti, nu scriu asta pentru nimeni altcineva, in afara de mine. Scriu pentru ca simt nevoia, pentru ca a insemnat atat de mult pentru mine.
Si a durut. Si doare inca. Simt lipsa asa cum nu credeam....

Sunt indignata. Indignata pe persoanele cu conceptii atat de vechi... Cred ca doliul nu inseamna doar haina aia neagra si urata cu care te afisezi ca sa vada lumea "ca suferi". Doliul se poarta in suflet. Cu el simti, nu cu haina cu care esti imbracat. Toata treaba asta cu haina neagra mi se pare ca este doar de ochii lumii. Ma imbrac toata in negru, nu port nici o alta culoare, si asa, lumea isi va da seama ca imi pare rau. Total fals! Oamenii nu privesc in sufletul meu, nu au de unde sa stie ce e acolo! Vrei sa afli ce e in sufletul meu? Intreaba-ma. Vezi daca imi e bine, daca imi e rau, dar apropie-te de mine. Nu cataloga pe cineva "aa, poarta doliu, are haine negre, inseamna ca sufera, ca nu ii e bine" Poate te inseli. Sunt mai mult ca sigur atatea persoane care poarta negru doar pentru ca "asa e traditia". Dar astia suntem... vedem, catalogam si judecam, fara sa gandim de 2 ori inainte.

2010-01-28T01:51:00.000+02:00

Show must go on ... cu sau fara Eurovision.

Piesa ce a fost propusa de Xander este urmatoarea.
Ascultati si comentati. Xander's blog

Iarna. Soare. Dor. Prieteni

2010-01-24T12:17:00.000+02:00

E frumos sa te trezesti pe la pranz, camera sa fie scufundata in soare, iar cerul sa fie de un albastru superb. Desi stiu ca soarele de iarna e doar o iluzie, ca nu e real, ca e asemeni unei poze a soarelui adevarat, straluceste atat de superficial dincolo de fereastra inghetata si incearca, haios de altfel, sa ma imbie sa ies afara. Si va reusi! Pentru ca ma vreau sa ma las convinsa :)

Acum mai bine de o luna, intr-un moment de repulsie fata de orice, am aruncat in biblioteca o carte foarte draga. O carte pe care pana atunci o citeam cu placere, dar pe care nu am apucat sa o termin. Din diverse motive. Aseara insa, mi-era dor de ea. Si m-am dus, cu sfiala parca, si am luat-o din locul in care, o asezasem in incercarea de a uita. De a uita de ea... de a uita. Acum imi doresc sa ma poarte din nou pe "Strazi vechi din Bucurestiul de azi". Cred ca pe seara imi voi lasa gandul sa imi zboare brambura pe stradute mici si intortocheate. Daca nu azi, maine. Tot maine trebuie sa ma apuc si de ultimele finisaje pentru licenta. Mai am timp suficient, dar e mai bine sa o stiu gata terminata.

Se anunta o seara frumoasa. In care o sa indur gerul de afara, o sa ma plimb 'creanga' pe strazi si prin parcuri, si apoi ma voi incalzi cu o cana de vin fiert. Acelasi loc, aceiasi prieteni.

Pe mine a reusit sa ma convinga soarele sa ies sa ma plimb, sa imi inghete nasul si sa simt ca e iarna cu adevarat. Dar pe voi? :)

Stari amestecate

2010-01-20T00:14:00.000+02:00

A venit iarasi iarna. Parca abia plecase. Uf, I just hate it. Imi da o stare ciudata. Nu am chef de nimic, as dormi mai mereu si nu as iesi din casa deloc. Si chiar asta am facut. Am avut o zi ... plina cu nimic. Trezit tarziu, dupa pranz, cu lenevit inca putin, pierdut vremea si privit pe geam cum ninge. Singurul motiv pentru care as fi iesit din casa azi ar fi fost concertul lui Imre, la care chiar mi-ar fi placut sa merg.. Imi e dor de cantecele lui, de versurile lui... Imi e dor de o seara folk, de cantece dragi si de senzatia de liniste pe care mi-o ofera. Imi e dor... si atat.
Acum stau si privesc cerul portocaliu. Cred ca e singura parte care imi place din tot ce se intampla afara. Nu imi place nici frigul, nici zapada... doar cerul. Are o culoare nefireasca, si parca pluteste amenintator asupra tuturor ce au curaj sa se aventureze prin zapada. Acum a incetat sa mai planga zapada peste lume...

"A privi un cer de iarnă este a nu avea nici o speranţă, a nu mai dori nimic, a fi suspendat iremediabil într-o lume fără sens. Senzaţia de vid interior rezultă din incapacitatea de a te ataşa de vreun obiect, de vreun aspect, dintr-o singurătate glacială, inexpresivă şi monotonă. A simţi cum uniformitatea şi monotonia trec prin tine ca un curent care te apasă şi te îneacă, cum nu poţi rezista la nimic şi cum nu găseşti nici o seducţie care să te fure, a simţi timpul ca o imensă stâncă a cărei rostogolire n-o poţi evita, este a ajunge la un aşa grad de purificare lăuntrică, încât viaţa şi-a pierdut conţinuturile. Perspectiva cerului de iarnă, în loc să te înalţe, să-ţi dea senzaţia de înălţime, te limitează şi te epuizează. Senzaţia vidului interior nu rezultă dintr-o perspectivă şi nici dintr-o trăire a infinităţii. Vidul este o infinitate goală; adică nimic. Suprema limitare, suprema îngustime, când nimicul interior duce la negaţia infinitului. Ce infinit poate fi acela care nu-ţi provoacă ameţeli?"
Emil Cioran - Revelaţiile durerii

:)

2010-01-16T02:39:00.001+02:00

So far so good cu Eurovisionul! :)
Asteptam cu nerabdare rezultatele!
Pana una alta, pe Xander il puteti citi aici si puteti afla mai multe.

Un lucru e clar

2010-01-15T20:46:00.000+02:00

Discutiile la ore prea inaintate in noapte nu fac bine. Nici la fizic, nici la psihic! Mii de idei pe minut, mii de intrebari, mii de cuvinte aruncate. Poate sunt si multe orgolii... al meu o duce bine. Si din vorba in vorba am ajuns sa nu mai stiu de unde am plecat. M-am ancorat intr-un razboi ce nici macar nu merita inceput.
Pentru toate relele din viata mea sunt singura vinovata pentru ca insist sa le vad, sa le stiu, sa le infrunt. Mai simplu e sa le las sa treaca, asa cum stiam sa fac candva.

Paranormal activity

2010-01-14T12:58:00.000+02:00

Film de groaza, interzis persoanelor sub 18 ani. Am vazut trailler-ul si chiar m-a convins sa merg sa il vad.
Pana la jumatatea filmului mori de plictiseala. Poti linistit sa bei o cafea, sa conversezi cu persoanele de langa tine. Dar apoi.... mori de inima. Desi mi s-a parut un film nu tocmai stralucit, au fost cateva momente in care iti venea sa te ascunzi sub scaun.
Am avut timp sa remarcam ca, desi cei doi stau intr-o ditamai casaaa (apropo, de unde aveau bani? ea studenta, el agent de bursa parca) , lenjeria de pe pat nu a fost schimbata timp de 30 de zile; ea doarme machiata, el are vreo 2 tricouri in care doarme pe tot parcursul filmului, nici unul din ei nu merge la facultate, respectiv la serviciu, demonul are urme de "gaina gigant" (multumesc Mada ca m-ai luminat). Ma rog, detalii, detalii.
Ideea e ca am si ras, am si tipat, ne-am si astupat ochii sa nu mai vedem; am plecat de acolo cu pielea gainii pe mine, senzatie ce a fost intarita de "labirintul" prin care am trecut spre iesire. Sau poate era doar efectul filmului...

Gata :)

2010-01-14T06:23:00.000+02:00

Dupa 3 zile nedormite pot spune fericita : gata! Am terminat inca un semestru. Sunt foarte multumita de rezultate, ca de obicei, am facut echipa buna cu Andrei si am scapat de stresul numit sesiune. Sa tot fi student in conditii de-astea. Acum fac planuri ptr luna ce vine, sa vedem cu ce imi ocup timpul.

Astazi a fost o zi importanta si din alt punct de vedere. Am mers cu Andrei (pentru cunoscatori Xander ) sa isi depuna piesa pentru Eurovision. Asadar, este oficial, am intrat in competitie! Astept cu sufletul la gura ceva rezultate, sa stim cand facem petrecerea :) Pana atunci, pumnii stransi si numai ganduri pozitive! :D

extrovertita -> introvertita

2010-01-11T22:50:00.000+02:00

..........

Nu! Nu mai stiu... Nu mai stiu in ce mai cred. Pur si simplu, nu mai cred in nimic. Am ajuns sa nu mai cred nici in mine, cu atat mai putin in cei din jur. Si spun deschis, fara sa clipesc, ca nu mai cred in nimeni. Pentru ca nu mai pot. Indiferent cat de apropiat, indiferent cat de special, indiferent .... Si din excesiv de extrovertita, asa cum eram candva, m-am indreptat spre introvertita, oricat incerc sa ma conving pe mine ca nu e asa. Si revin la prima idee, ca nu mai cred nici in mine. Atunci, cum oare m-as putea convinge?

Pa, te pup, ma rup de realitate!

Cronicutza pe 2009

2010-01-03T01:21:00.000+02:00

Hop! C-a mai trecut un an... Normal ca la sfarsitul lui, trag linie, fac bilantul si analizez situatia.
Si suna cam asa...

A fost un an bun, in care mi-am dat seama de ceea ce conteaza cu adevarat pentru mine. In ceea ce priveste facultatea, am invatat mult, dar am avut parte de rezultate pe masura. Ceea ce m-a incurajat si mi-a dat putere. Primul semestru l-am terminat la sfarsitul lui ianuarie, cand vacanta luata mult prea devreme dupa parerea unora, m-a ajutat sa uit de cateva trairi contradictorii prin care trecusem imediat dupa sarbatori.
Luna februarie a insemnat vacanta si multa voie buna. Regasirea locurilor dragi si a prietenilor vechi.
Martie a fost probabil luna pe care as sterge-o in totalitate din anul acesta: urata, cu greseli facute de mine, si regrete multe. Nu vreau sa imi amintesc.
Am participat la sesiuni de comunicari stiintifice, am facut practica in hotel, si am luat vacanta de prin mai. Asa ca m-am pus pe distractie, pentru ca m-am gandit ca ar putea fi ultima vacanta de vara fara griji. M-am mutat in casa noua, casa care a devenit imediat 'acasa' datorita starii de bine pe care mi-o oferea. Avea sa devina coltisorul meu de rai. Am fost foarte fericita pentru ca am gasit intelegere in cineva foarte drag; si mi-am propus la inceputul lui iunie sa nu-i mai gresesc si sa fiu corecta. Si pana acum, totul a mers ok. Tot atunci, am intrat si la cura drastica de slabire, ce avea sa dea rezultatele dorite.
Am avut parte de o vara frumoasa, cu zambete sincere si multa fericire. Desi au existat si momente mai putin placute, la sfarsitul lui septembrie le-am sters cu buretele si astfel, am ramas in gand doar cu cele placute. Mers la mare, la gratare, escapade de moment si orice altceva mai parea interesant.
Luna octombrie mi-a adus un nou inceput de an de facultate, cand mi-am propus in primul rand sa ma odihnesc si sa imi vad de facultate. Visam cu ochii deschisi in camera nou aranjata, visam la iarna ce va urma, visam, si atat. Si imi era bine. Am lasat-o mai moale cu distractia pana spre sfarsitul lunii, cand incepeam sa descopar si sa redescopar Bucurestiul.
Cred ca luna noiembrie a fost cea mai agitata din an. Lucrurile incepeau sa se aglomereze la facultate, licenta, teste, proiecte, cursuri de ghizi in weekend, concerte tomnatice, plimbari, iesiri. Dorinta de mers la mare. Aproape ca nu imi mai ajungeau cele 24 de ore... Am stat mai mult in Bucuresti, simteam Campina tot mai distanta si mai rece. Si asta, din vina mea, pentru ca eu ma indepartasem.
Decembrie m-a adus din nou cu picioarele pe pamant, mi-am facut planuri pentru vacanta ce urma, planuri pentru cat mai multe zambete si cat mai multe clipe frumoase. Desi am avut pe la jumatatea lunii momente in care nu ma mai simteam eu, in preajma sarbatorilor totul a revenit la normal. Si am incheiat anul cu cei dragi alaturi, cu zambetul pe buze.

Totul e bine cand se termina cu bine, a fost un an agitat, dar rezultatele sale s-au vazut si se vor mai vedea si in noul an.

Va doresc sa aveti parte de tot ceea ce va doriti, de tot ceea ce aveti nevoie si de tot ceea ce va poate face fericiti!

nice dream

2009-12-23T01:49:00.000+02:00

Cateva acorduri in miez de noapte. Acorduri care imi par mai triste ca oricand. Acorduri. Aud o voce. Si ma-nfioara.

Gave me sunshine, made me happy. nice dream. Memories, hold together all these melodies. Killin' what I feel. Sing us a song, a song to keep us warm. Look at me, I might be a mess but I'm sure can survive. And the feeling is that there's something wrong cuz I can't find the words.
I don't wanna hear your voice!

Semne in OldSchool la aniversarea Radio3Net

2009-12-23T01:41:00.000+02:00

3 piese pentru aniversarea Radio3Net
Enjoy!

Alb. Doar atat.

2009-12-19T00:30:00.000+02:00

Tot ce am vazut astazi a fost zapada. muuulta zapada. :)
M-am trezit dis de dimineata hotarata sa plec la Campina. M-am uitat pe geam si m-am speriat. Era ditamai viscolul. Dar imi placea. Mi-am facut curaj si am iesit din casa, indreptandu-ma spre statia de autobuz. Proasta idee! Dupa jumatate de ora, am facut cale intoarsa si am mers la metrou. 15 minute printr-o ninsoare deasa, iar pe jos, un strat serios de zapada. Am ajuns la gara cu 10 minute dupa ora normala de plecare a trenului, dar nici o problema: traim in Romania, asa ca trenul a plecat cu o ora intarziere din cauza vremii. Macar a fost cald, traiasca locurile la clasa I si nashii de treaba :) Cumparaturi cu ai mei prin Ploiesti pana spre dupa amiaza. Si aici, zapada multa, ninsoare care parca nu vroia sa se mai opreasca. Am ajuns intr-un final in Campina. E atat de frumoasa asa alba! Pomii sunt atat de incarcati cum parca nu i-am mai vazut niciodata, si-au aplecat ramurile din cauza greutatii zapezii. Strazile partial acoperite de zapada, casele cu un strat gros alb asternut pe acoperis. Arata de vis! Nu cred ca am apreciat vreodata zapada atat de tare, dar e superb! Maine vreau sa fac poze, sa ma plimb, sa uit cat e ceasul si sa nu imi pese ca trece ziua pe langa mine. Dar asta e alta poveste.
Am facut apoi o baie fierbinte binemeritata si apoi am plecat cu vechiul partener de distractie, la o pizza, o bere, si o vorba. Ca doar era ziua lui! Traditia de mers la club a fost din nou respectata, ceva proiectii, vorbe, zambete, povestiri, amintiri. O seara frumoasa, pe care am incheiat-o cam devreme din cauza oboselii. Pe drum spre casa, desi am inghetat toata, am profitat din plin de fiecare moment, de fiecare fulg, de fiecare bulgare pe care l-am facut si de fiecare morman de zapada pe langa care am trecut. Pur si simplu zambeam doar uitandu-ma in jurul meu. Si da, fericirea consta in lucruri marunte. Ca astea. Lucruri care iti aduc un zambet, care poate sterg o lacrima, ori o amintire urata.
Acum stau infofolita bine bine, cu porcusorul langa mine, ca tare dor imi era de el, mai ales dupa intamplarea de zilele trecute. Inca imi pare rau ca nu am luat porcusorul ala... chiar regret. il vreau, m-as duce si acum. :) Cineva drag mi-a zis asa: "nu cred in coincidente dar mi se intampla mereu". Asa a fost si in cazul meu. Acum e tarziu, as vrea sa dorm, dar ceva inca ma tine treaza. Imi mai ocup timpul cu cate ceva si apoi imi incarc bateriile pentru maine.

Sa aveti parte de o noapte frumoasa, alba, ninsa, cum vreti voi!

Fug, fug... nici nu stiu unde merg...

2009-12-13T20:32:00.000+02:00

Dupa 3 cafele si un zambet fortat afisat pe chip, am urmat drumul spre casa. Acasa. Adica la Campina. Am avut parte de un drum cu trenul atat de frumos, atat de dorit si impanzit de atatea ganduri. Unele mai frumoase, altele mai putin frumoase. As vrea sa rad, sa plang, sa tip, sa imi spun nemultumirile si bucuriile. As vrea atat de multe... Dar mai bine tac, ma retrag si astept. Ce? Nici eu nu stiu... Stiu doar ca timpul le rezolva pe toate.
Mai e o saptamana si intru cu adevarat in vacanta. Una atat de asteptata, in care mi-am propus atat de multe. In care vreau sa zambesc si sa fiu fericita. In care vreau sa dorm, sa ma trezesc, sa am cui sa zambesc si sa nu imi pese de nimic. Vreau sa am langa mine pe acei oameni care au stiut de fiecare data sa aduca un zambet sincer pe buzele mele. Vreau sa cumpar cadouri, sa le daruiesc din suflet si sa am aproape oameni dragi.
Acum astept doar sa ies putin la zapada. E seara, e ger, dar nu imi pasa. Vreau zapada!

De ce?

2009-12-12T19:13:00.000+02:00

De ce sunt momente cand totul iese prost? De ce uneori nimic din ce faci nu este bine? De ce totul se interpreteaza gresit? De ce esti gresit inteles? De ce uneori o dai in bara indiferent de context? De ce uneori esti judecat si pus la zid? De ce simti cateodata ca viata iti scapa de sub control? De ce uneori totul e atat de complicat? De ce uneori.... poate ca pur si simplu. De ce uneori ninge? De ce uneori momentele alea care ar trebui sa fie frumoase, de fapt nu sunt? ... pentru ca pur si simplu. Asta e viata! Compusa din momente. Frumoase sau nu. Momente ce sunt uneori fara motiv, pe care nu le intelegi, dar care... pur si simplu sunt. Si atat. Mai am insa nevoie de chibzuiala. Pentru a accepta si a intelege ca uneori, totul e... de neinteles.

Zambete

2009-12-06T09:40:00.000+02:00

Am avut parte de o zi foarte deosebita! Am impartit zambete pe strada impreuna cu Mada si Lory. Ne-am hotarat sa luam parte la campania "Un zambet pentru tine" si sa facem cateva sute de oameni putin mai fericiti. Am adus o inseninare pe chipurile lor.

La inceput putin timide, am inceput sa impartim post-it-uri cu zambete imediat cum am terminat cursurile de ghizi. Fiecare zambet pe care il primeam inapoi ne dadea mai mult curaj si incredere pentru a-l darui pe urmatorul. A fost o senzatie noua, nemaiintalnita pana acum. Pe masura ce imparteam zambete, zambeam si eu din ce imi ce mai mult si mai sincer, ma simteam atat de bine si as fi vrut sa impart mult mai multe. Intr-un oras atat de tern, un zambet adus pe chipul cuiva inseamna enorm de mult. Am fost placut surprinsa sa vad cum doamnele acelea extrem de elegante si serioase se emotionau atat de tare atunci cand primeau un zambet, si multumeau frumos, oferind si ele, la randul lor zambete. Sau cum, persoanele de varsta a treia erau uimite de gestul nostru, si cum nu le venea sa creada. I-am invatat si pe straini cam cum sta treaba cu zambetele, am facut si politistii sa zambeasca, iar copiii, sa nu mai zic de copii. :) M-am simtit atat de bine atunci cand m-am dus la cate cineva sa ii dau un zambet si sa imi spuna: "Aa, am mai primit unul, uite!" sau "multumesc, il pun langa celalalt". Dar, gonite parca de frig, am ajuns pe acasa dupa o ora si ceva de impartit zambete, dar extrem de zambarete.

Pe seara, am iesit la un vin fiert impreuna cu Mada si Andrei. Impartit cadouri si multa veselie. Seara placuta acasa si zambete in continuare.

Nu m-as mai fi oprit din zambit!

Campania Un Zambet Pentru Tine

2009-12-03T02:05:00.001+02:00

Zambesc! Vreti sa zambiti cu mine? :)

Campania Un Zambet Pentru Tine

View more presentations from Zambesc.EU.

E carciuma plina de oameni straini...

2009-12-02T22:03:00.000+02:00

Am fost acasa in weekend. De ce? Nici eu nu stiu ... De fapt, nu stiu de ce am plecat de vineri acolo... Am mers dupa o absenta de o luna de zile.
Si, ca de obicei (adica pana acum o luna) am respectat traditia si am mers in club. Nah, vineri seara, trebuia sa merg. Dar am avut o senzatie tare stranie. O "carciuma" plina de oameni cunoscuti, dar... atat de straini de mine. Straini, da. Asa i-am simtit. Tocmai de-asta am si plecat dupa doar o jumatate de ora. Am vrut sa plec de acolo, nu imi era bine. Cum poti simti niste oameni pe care, aparent ii cunosti atat de bine si iti sunt atat de dragi, straini si atat de departe de tine? E un sentiment ciudat... Am preferat sa stau singura... si asa si am facut si mi-a fost bine apoi. :)
Sambata a fost family day. zi in familie, linistita, cu unele drumuri (necesare) si cu relaxare. Nu am vrut sa ies nicaieri pe seara, am stat acasa si am citit. Duminica insa, surpriza placuta din partea partenerilor de distractie si voie buna de asta vara. Asa ca m-am conformat si in 10 minute eram gata de gratarel nocturn, chiar daca temperatura nu depasea cu mult 0 grade. M-am simtit foarte bine, am pus la cale cate ceva cu ei, acum asteptam vacanta.
Si de parca nu imi era suficient ce simtisem vineri seara, am mai sucit putin cutitul in rana si luni pe la pranz, intr-o incercare (reusita ce e drept) de convingere ca nu sunt eu paranoica. Ma rog, stiu ca sunt, dar ca nu sunt chiar de tot. Asa ca am mai mers inca o data in locul cu pricina. 2 minute. Doar de atat am avut nevoie ca sa ma conving. Apoi mi-am continuat ziua, astupand repejor rana si promitandu-mi ca pe viitor sa incerc sa evit senzatii de genul. :)
Pe seara am revenit in Bucuresti, unde ma simt atat de bine. Aici sunt eu!

De ce doar 24h?

2009-11-21T20:54:00.000+02:00

De ce are ziua doar 24 de ore? Mi-ar trebui vreo 30 ca sa apuc sa fac tot ce mi-am propus.
Am bifat in ultima vreme destul de multe. Aniversare Radio3Net vinerea trecuta, Silver Church, Cafeneaua Actorilor, Valea Regilor, am kilipirit un pic, o raita prin Iron in seara de folk, o tura pe la Carturesti, Jack's, cursuri de ghizi aseara, mers la repetitie la baieti, apoi Cinnamon, cursuri de ghizi azi dimineata, plimbarica pe 2 roti si Starbucks, urmeaza un maraton de filme in noaptea asta, vot maine si cine mai stie ce mai poate aparea pe parcurs... :)
In rest, facultate multa. Proiecte la care am luat si punctaj mai mare decat maxim (daa, chiar e posibil asa ceva), vine repejor perioada cu testele, ma apuca groaza numai cand ma gandesc.
Abia astept primul weekend din decembrie! Stiu eu de ce ;)
Pana una alta, saptamana viitoare sper sa ajung si eu pe acasa, nu am mai fost de 3 weekenduri, trebuie sa mai iau pulsul din club si sa imi incarc bateriile in camera cu buline.

Momentan va pup pe nas si ma pregatesc de plecare spre o noapte alba!

Stare de bine

2009-11-11T13:45:00.000+02:00

Marti seara, am plecat spre Campina. Nu m-am lasat de facultate, nu am vrut sa fug de nimeni ori nimic, ci pur si simplu am plecat cu treaba (cazier si adeverinta medicala pentru cursurile de ghizi). Am ajuns pe peronul garii si am simtit aerul curat "de munte". Surprinzator chiar si pentru mine, nu am mai dat repede fuga la club. Pur si simplu mi-a fost bine acasa. Prea bine. Imi era dor de ai mei, imi era dor sa stau la povesti cu ei. Imi era dor si de porcusor, cu care am stat mai mult decat de obicei. M-am pus in pat la 10 seara, nu am mai avut nevoie de laptop, internet sau televizor. Vroiam doar sa dorm.

M-am trezit a doua zi la 07:30 pentru ca ma saturasem de somn. Eram odihnita si abia asteptam sa incep o noua zi. In momentul in care mi-am aruncat ochii pe geam, am stiut de ce iubesc orasul asta: era soareee si un cer senin de un albastru perfect. Nici un nor nu indraznea sa tulbure culoarea aia. Si am zambit! Dupa dusul de inviorare, am plecat sa rezolv treburile.

Am regasit orasul foarte diferit. M-au trecut fiorii in momentul in care am vazut ca e deja impodobit. Arata asa deosebit, era un sentiment ciudat, dar extrem de placut. Era soare si cald, dar era impodobit. Pe de alta parte, mi-a parut atat de animat si atat de vesel cum parca nu mai fusese niciodata.

Am revazut intamplator un chip tare drag de dimineata. Poate prea dimineata! Am vazut ca, indiferent cat timp trece, sunt persoane care nu se schimba. Si nu ma refer fizic sau la evolutia pe plan profesional. Ma refer strict in relatiile cu alti oameni. Am vazut pe chipul sau acelasi calm si aceeasi bunatate pe care o vedeam inainte, ori de cate ori aveam nevoie. Am zambit, am ras si am povestit. Putin, dar necesar. Imi era dor!

Am respectat si traditia de vara si am mers "la cafelutza la clubuletz". Aceiasi oameni, aceleasi zambete, nimic nu era schimbat. Am plecat de acolo ca sa imi termin de rezolvat treburie. am strabatut orasul in sus si-n jos apoi, doar de dragul senzatiei pe care mi-o oferea.

Dulce leneveala timp de o ora dupa amiaza, in camera cu buline. Dupa care, a trebuit sa ma adun si sa-mi adun gandurile imprastiate-n o mie de locuri pentru a pleca la Bucuresti. Calatorie calduroasa, dupa o ora petrecuta in gara (ca doar traim in Romania si parca e obligatoriu sa intarzie toate trenurile), cu muzica clasica in casti si cu mult scris pentru facultate. Stare de bine, senzatie de siguranta, parca si putin zambet pe chip, asa, doar pentru ca ma simt bine astazi!

Ganduri de duminica seara...

2009-11-08T23:13:00.000+02:00

Sunt seri cand ma pun in pat, citesc o vreme si renunt atunci cand simt ca mi se inchid ochii. Apoi, in urmatoarele 5, sau chiar 10 minute pana reusesc sa adorm, incerc sa recapitulez ce am facut in ziua respectiva. Si mai mereu lista e destul de lunga, dar parca niciodata nu e indeajuns de mult.

Mai mereu raman lucruri neterminate, file necitite din carti care desi imi starnesc interesul, nu le acord suficienta atentie, ori oameni foarte dragi pe care pur si simplu nu i-am mai vazut de prea mult timp. Si ma gandesc ca sunt dimineti in care imi e imposibil sa ma trezesc mai devreme decat de obicei, proiecte cu deadline-uri ce vin mult prea repede.

E momentul cand parca timpul sta in loc pentru cateva secunde, ca sa constientizezi ca e deja seara si nu iti vine sa crezi ca a trecut asa rapid ziua. Si uneori e frustrant sa vezi ca nu-ti ajunge ceea ce ai facut si sa vrei sa faci mai mult.

E momentul cand apare 'piticul ala mic' si iti sopteste la ureche: "you're not good enough!" si parca te ambitioneaza mai tare pentru ziua ce va urma, si parca te forteaza sa iti doresti sa faci mai mult, si mai mult in urmatoarea zi.

Drumul pana in varful muntelui e mereu anevoios, trebuie doar sa stii cum sa iti batatoresti propria carare pentru a-ti parea mai frumos...

November rain

2009-11-04T23:25:00.001+02:00

E prea rece si prea patrunzatoare ploaia asta! Ma apasa, ma doare, parca ma si sufoca! Nu mai vreau! Mi-e frig, si o simt pana in oase. Imi intra prin haine si imi face rau. E rece! Sau sunt eu prea sensibila? Uneori imi doresc sa fiu si eu ca ea; la fel de rece... sa nu ma doara nimic, sa nu ma afecteze nimic, sa nu imi pese de nimic. Ei nu ii pasa de noi. Si atunci, noua de ce ne-ar pasa? Am o stare de neliniste, de nervozitate. Simt un tremur undeva in mine. Si ploaia asta urata nu face altceva decat sa imi accentueze starea...

Zambet de toamna

2009-11-02T00:28:00.000+02:00

A venit frigul, au inceput ploile, frunzele deja cad. Numai covoare colorate de frunze vad asternute frumos pe pamant. Si parca nici toamna nu mai este... se apropie iarna, deja miroase a iarna, si gerul se cam simte si resimte.
Si totusi e frumos, e frumos cand ai motive sa zambesti, motive sa te bucuri si simti ca totul merge bine.
Chiar daca soarele nu a mai prea tinut cu mine, am simtit in alte moduri farmecul orasului. Concerte tomnatice cu melodii linistitoate, iesire la film, umblat brambura pe strazi vechi, poze nocturne, concerte tapinaresti, frappe, suc, sau orice altceva...
Nu simti ca traiesti in Bucuresti daca nu pierzi ultimul metrou spre casa, daca nu te intalnesti la Universitate la metrou, daca nu te plimbi cu taxi-ul si nu afli prin ce patanii a mai trecut taximetristul. Daca nu intarzii. Daca nu iesi din casa doar de dragul catorva raze timide de soare. Daca, daca si iar daca.... sunt atat de multe...
Am ascultat vantul, am ascultat sufletul, am ascultat gandul, am ascultat sunetul. Am ascultat ce am vrut eu. Si mi-a fost bine. Si-am indurat gerul de iarna timpurie in haine de toamna tarzie. Si-am intors zambete atunci cand mi s-au oferit. Si-am alergat, am ras, am tacut, am privit.
Si am visat! Da, si inca o mai fac, cu ochii deschisi. Si vreau la mare, vreau sa-mi treaca briza prin par, sa fur cateva raze de soare de pe malul marii, sa am nisipul sub picioare si un cer albastru deasupra mea! Sa fiu pe plaja pustie, sa tip de fericire si sa stiu ca nu ma aude nimeni. Sa ma asez pe mal si sa o ascult.
Chiar si acum, la o ora mult prea tarzie, inca mai pastrez un mic zambet pe buze, o stare de bine si un gand linistitor.... doar atat ....

Esti un zambet de toamna ivit chiar atunci cand aveam cea mai mare nevoie.

Daca eram ...

2009-10-15T21:51:00.000+03:00

Am gasit pe blogul Madalinei ceva care mi-a placut tare mult. Daca eram ...

Dacă eram un anotimp as fi fost... vara.
Dacă eram o lună, aş fi fost... mai.
Dacă eram o zi a săptămânii, aş fi fost... vineri.
Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost... dimineata devreme, la rasarit.
Dacă eram o direcţie, aş fi fost... dreapta.
Dacă eram o virtute, aş fi fost... curajul .
Dacă eram un lichid, aş fi fost... apa.
Dacă eram o piatră, aş fi fost... smarald.
Dacă eram o pasăre, aş fi fost... pescarus.
Dacă eram o plantă, aş fi fost... floare de colt.
Daca eram un animal as fi fost... pisica.
Dacă eram un tip de vreme, aş fi fost... calda si senina.
Dacă eram un sunet, aş fi fost... sunetul valurilor lovindu-se de tarm.
Dacă eram un element, aş fi fost... apa.
Dacă eram un cântec, aş fi fost... Emeric Imre - Nebun de alb (sigur sigur :) ).
Dacă eram un film, aş fi fost... Grace (cel putin asa mi-ar fi placut)
Dacă eram un serial, aş fi fost... Friends.
Dacă eram un fel de mâncare, aş fi fost... inghetata, sau clatite ... saaau, clatite cu inghetata :) .
Dacă eram un oraş, aş fi fost... hmm, greu, dar ceva la mare, clar.
Dacă eram un gust, aş fi fost... dulce.
Dacă eram o aromă, aş fi fost... scortisoara (scortisoara din vinul fiert baut iarna in jurul unui foc).
Dacă eram o culoare, aş fi fost... rosu.
Dacă eram un cuvânt, aş fi fost... libertate.
Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost... ochii.
Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost... zambet.
Dacă eram o materie de şcoala, aş fi fost... geografie.
Dacă eram un personaj de desene animate, aş fi fost... Lady din Lady and the Tramp. (copilul din mine :) )
Dacă eram o formă, aş fi fost... un cerc.
Dacă eram un numar aş fi fost... 7.
Dacă eram un mijloc de transport, aş fi fost... vapor.
Dacă eram o haină, aş fi fost... esarfa.

Mai departe, pasez leapsa lui Andrei. Good luck, my friend! :)

Dor de iarna...

2009-10-13T21:43:00.000+03:00

Zi friguroasa. Zi cu vant. Zi cu ploi. Doar atat.
Zi cu durere fantastica de cap, care parca nu vrea sa treaca...
Zi banala, dar zi frumoasa.

E aproape 10 seara si am o stare ciudata rau. Pe de-o parte ma simt aiurea din cauza durerii de cap, dar pe de alta parte zambesc, si imi place frigul. Cred ca nu mi s-a mai intamplat asta vreodata. Imi place vara. Si imi place caldura. Cel putin de obicei... Dar azi mi-a placut sa imi bata vantul prin par, sa il simt ca imi intra pana in oase, sa ma gandesc ca vine iarna. Stiu eu de ce :) Acum chiar vreau sa vina iarna... Afara miroase a iarna. Si e atat de placut! Stau in pat, invelita bine, dar cu geamul deschis. Vreau sa simt mirosul asta de iarna, de frig...Abia astept prima ninsoare. Vreau sa ies afara, sa ma ninga, si sa imi inghete nasul de frig. Vreau sa ninga ca in povesti si sa ne plimbam prin ninsoare... Asta inseamna fericire. Acum, doar atat imi doresc. Sa vina iarna!

Libertate frate, poate facultate, si viata de noapte

2009-10-02T10:58:00.000+03:00

Oare? Chiar asa va fi? Nu cred, avand in vedere ca tocmai am inceput anul 3... ultimul... vine licenta :)

Sunt proaspat intoarsa de la Bucuresti, dupa 2 zile in care am avut deschideri (deschiderea universitatii ieri, si a facultatii mele azi). M-am simtit tare bine sa revin in locurile alea, m-am simtit bine alaturi de colegi si imi doream sa ii revad. Am vazut bucurie pe chipurile lor, asa cum, probabil, au vazut si ei pe al meu. Sentiment placut astazi la revederea profilor, schimbat cateva pareri si o deschiere frumoasa. M-am simtit foarte bine, a fost o atmosfera destinsa si eram in largul meu. A vorbit decana, apoi noul rector, care mi se pare un super om. Inca 2 persoane si apoi prodecanul (cine stie despre cine vorbesc...) :) apoi am primit si o diploma "de merit", pentru ca merit :D Am plecat spre casa cu (deja) vechiul si bunul prieten Andrei. Am stat pe la apartament cateva ore si apoi am plecat spre Campina cu frate-miu cu masina. 3 ore jumate de la Bucuresti la Campina. Viiiis!!! :))

Later edit: Vineri seara, ora 22 30 si eu sunt acasa. Ceva, undeva, e gresit! :) Asa as fi zis in mod normal, dar acum nu. Pur si simplu sunt obosita. Am fost la club, am stat pe terasa si m-am simtit bine. Dar am vrut acasa... pur si simplu vroiam sa plec. Acum stau in pat, ma gandesc la tot felul si incerc sa adorm. Stiu ca nu se va intampla asta prea curand, dar macar merita incercat. Abia astept sa plec iar la Bucuresti, sa ajung in camera mea draga si sa imi aranjez lucrurile pe acolo. Nu vreau sa mai ies asa des pe afara in Bucuresti, vreau sa citesc mai mult si vreau sa ma odihnesc. Ma simt obosita. Fizic si psihic. Am nevoie de somn si de liniste...

Pe drumul de intoarcere am ascultat multe melodii frumoase, melodii dragi, care mi-au ajuns direct in suflet. In acelasi context, acum ascult acelasi gen de melodii... ma relaxez si totul va fi bine...

Anunturi bizare si masini urland
Pavaje si stalpi de beton
Femei usoare, aerul vibrand
Reclame in lumini de neon
Ziarul de seara si caldul perfid
Cersetorii lipsiti de noroc
Preturi ce zboara, un carnet de partid
Cantareti din loc in loc.
Excursii in Rai, dolarul in flux
Electrice soapte de amor
Un concert de nai, limuzine de lux
Urmariri si institutia lor.
Inserare in gri c-un poet conformist
Ce-si pierde cumpatul sau
Cadenta khaki, cetatean optimist
Si nevoia mea de zambetul tau.

A venit toamna...

2009-10-01T13:54:00.000+03:00

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
A venit toamna, a venit, acopera-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.

Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori
Ca au sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori
C-ai sa te-ascunzi intr-un ochi strain
Si el o sa se-nchida c-o frunza de pelin.

Si-atunci m-apropii de pietre si tac
Iau cuvintele si le-nec in mare
Suier luna si-o rasar si-o prefac
Intr-o dragoste mare.

A venit toamna, a venit, acopera-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.
A venit toamna, a venit, acopera-mi inima cu ceva
Cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.

Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori
Ca au sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori
C-ai sa te-ascunzi intr-un ochi strain
Si el o sa se-nchida c-o frunza de pelin.

Si-atunci m-apropii de pietre si tac
Iau cuvintele si le-nec in mare
Suier luna si-o rasar si-o prefac
Intr-o dragoste mare.

Si atat! Versurile spun totul! In rest.... liniste...

Sfarsit de vacanta...

2009-09-24T23:42:00.000+03:00

Si uite-asa, usor, usor, a mai trecut o vacanta. O vacanta de vara frumoasa, in care am petrecut momente minunate alaturi de prieteni. Am fost la mare, am fost la multe gratare, plecari de moment sau plecari planuite si mult asteptate. Cel mai important lucru a fost ca am reusit sa ma distrez si sa ma simt bine. Am invatat multe in perioada asta, m-au surprins in mod placut unele persoane, dar m-au si dezamagit altele. A fost o vacanta cu de toate, cu bune, cu rele, dar o vacanta dupa care trag linie si ma gandesc doar la momentele frumoase. Le sterg cu buretele pe cele mai putin placute, mi-am cerut si imi cer din nou scuze ptr tot ce am gresit (ca a gresi e omeneste si cu totii o facem) si vreau sa raman cu tot ce a fost mai bun din aceste luni. Pentru mine, astazi se incheie vacanta. Incep sa ma gandesc la facultate, la Bucuresti, oricat de greu mi-ar fi si oricat de mult mi-ar fi placut sa opresc timpul in loc in oricare din zilele abia trecute... Dar timpul trece, indiferent de ceea ce ne dorim noi, vacante vor mai veni, la fel si momente frumoase. Ascult Pasarea Colibri - Tristeti provinciale si astept sa vina toamna...

Tristeti pustii, molipsitoare,

De ce ma urmariti mereu

Si fie ploaie ori ninsoare

Va tineti scai de capul meu?...

Sper ca si voi ati avut o vara la fel de minunata ca a mea!!!

tpsdrdt.... se stie deja :) i'm sad, but happy somewhere inside me...

Vacanta!

2009-06-25T20:27:00.000+03:00

Vacanta in adevaratul sens al cuvantului... cu trezit tarziu.. cat mai tarziu, cu deja celebra cafelutza de dimineata de la clubuletz, cu distractie multa si voie buna.
Weekendul trecut am mers in gasca mare la Paltinu. Ca doar a mai imbatra... aa, pardon, s-a mai maturizat unul din noi :P Veselie multa de cum am ajuns, "desfacut" de cadou in somn, leneveala, dulce leneveala. Noaptea, distractie pe cinste si gratar la lumina lunii. Spre dimineata ne-am urnit cu greu catre corturi, dar stiam ca ne asteapta o zi si mai plina decat cea care tocmai se incheia. Dimineata devreme ne-am asezat toate fetele la plaja, ca doar a venit vara si tre sa se puna si nitzel bronz. Baitza in apa rece ca gheata ori de cate ori simteam ca ne topim de caldura, sau ... ori de cate ori considerau baietii "ca era cazul". Un gratar pe seara, plimbare pana la baraj, veselie multa multa. Spre dimineata, iarasi foamea si-a spus cuvantul si ne-am apucat de inca un gratar. Ne-am retras spre corturi cand se lumina, pentru cateva ore de somn.
Apoi am luat-o de la capat cu bronzatul, baitza si gratarul... si apoi spre casa. Duminica seara, adunare generala la resedinta de vara pentru schimb de impresii si voie buna.
Asa cum mi-au si spus, zilele trecute, doua persoane cu experienta "bucurati-va de clipele astea si traiti-le din plin, ca astea sunt amintirile cu care ramaneti" , declar deschis sezonul de distractie! :P

Pentru copilul din voi !

2009-06-01T10:12:00.000+03:00

Vă mai aduceţi aminte de când eraţi mici ?

ELENA FARAGO

Gândăcelul

- De ce m-ai prins în pumnul tău,
Copil frumos, tu nu ştii oare
Că-s mic şi eu şi că mă doare
De ce mă strângi aşa de rău?

Copil ca tine sunt şi eu,
Şi-mi place să mă joc şi mie,
Şi milă trebuie să-ţi fie
De spaima şi de plânsul meu!

De ce să vrei să mă omori?
Că am şi eu părinţi ca tine,
Şi-ar plânge mama după mine,
Şi-ar plânge bietele surori,

Şi-ar plânge tata mult de tot
Căci am trăit abia trei zile,
Îndură-te de ei, copile,
Şi lasă-mă, că nu mai pot!...

Aşa plângea un gândăcel
În pumnul ce-l strângea să-l rupă
Şi l-a deschis copilul după
Ce n-a mai fost nimic din el!

A încercat să-l mai învie
Suflându-i aripile-n vânt,
Dar a căzut în ţărnă frânt
Şi-nţepenit pentru vecie!...

Scârbit de fapta ta cea rea
Degeaba plângi, acum, copile,
Ci du-te-n casă-acum şi zi-le
Părinţilor isprava ta.

Şi zi-le că de-acum ai vrea
Să ocroteşti cu bunătate,
În cale-ţi, orice vietate,
Oricât de făr-de-nsemnătate
Şi-oricât de mică ar fi ea!

Astăzi avem voie orice! Astăzi avem voie să mâncăm vată de zahăr, să râdem asemeni unor copii pentru orice lucru oricât de neînsemnat, astăzi avem voie să fim COPII !!

LA MULTI ANI VOUĂ, COPIILOR DIN VIAŢA MEA!

O zi normala

2009-05-31T23:10:00.000+03:00

Stau in fata monitorului, scriu cu o mana, iar in cealalta am un pahar de cola. Afara e frig, desi e soare, totusi e frig. Ieri si alaltaieri a plouat. Nu ma deranjeaza sa ma ude ploaia. Cel putin de obicei. Zilele astea am vrut sa stau in casa. Si mi-a fost foarte bine asa. Am preferat sa nu ma ude ploaia deloc, sa stau in pat, sa lenevesc, sa ma uit la Friends si sa nu ma gandesc la nimic altceva.
Acum insa, ma gandesc ca de indata ce se va face cald, imi voi lua cartea pe care mi-o doresc sa o citesc (Varsta inocentei se numeste) un suc rece rece si dorintele de a simti caldura in suflet si voi merge undeva pe o banca, sau undeva unde e mult soare si pur si simplu voi sta. Citesc o pagina, mai citesc una… ma uit la copiii care se joaca in nisip… mai citesc o pagina… mai oftez si-mi apare un zambet mic in coltul gurii, mai citesc o pagina… mai visez putin, mai ratacesc aiurea cu gandul.
Si lucrul cel mai bun este ca stiu ca ziua asta e aproape si ca ea ma asteapta si ca eu voi profita din plin de ea!!

No more bad days for me! :)

2009-04-18T16:01:00.000+03:00

Am trecut cu bine peste cele 4 zile de foc. Am dat testele toate, am predat si proiectul la info, am si dormit pe saturate, acum sunt fresh si foarte bine dispusa. Am facut ordine in ganduri, am renuntat la ce trebuia sa renunt, am facut loc la ceea ce trebuia sa intre. Now, I'm happy happy joy joy! O seara faina aseara, linistita, cu un pahar de campari si o conversatie foarte placuta! Somn mult apoi si o noua zi cu soare e gata sa inceapa! Se anunta voie buna si multa multa buna dispozitie! am nevoie de asta... Pana una alta, nu ma mai satur sa ascultat si fredonat o melodie!

Primavara incepe cu tine!!! :D

Enjoy !

I don't like Mondays!

2009-04-13T20:34:00.000+03:00

Un inceput de saptamana greu, prea greu. Cu trezit dimineata, cu facut bagejel si plecat la Bucuresti. Dupa un drum lung, in care am mai invatat un pic pentru testele de azi, am ajuns la apartament. Deja eram obosita... Dar greul abia avea sa inceapa. Am plecat spre faculta, povestiri din weekend cu my best buddy si apoi intrat in paine cu tot stresul si toata agitatia din universitate. Toti parca innebunisera azi; colegii, care mai de care mai nervosi si mai speriati, unii nu dormisera de nu stiu cand, unii au dormit prea mult si nu au invatat deloc. Cert e ca plutea in aer incordarea. 13:30 - test la seminar. A fost ok, am terminat repejor, am scris tot. Am mers la bar pentru o cafea si pentru un pic de odihna inainte de econometrie. 15:00 - test la curs. 3 profesori supraveghetori, subiecte individuale, nivel de dificultate mai mare decat la cele facute cu profu. Vis, nu? Am facut cat am putut, sunt oarecum multumita, pentru ca am facut tot ce am stiut, dar... ca mereu e un dar... se putea si mai bine. Anyway, trecu si testul asta .. Asa ca am plecat acasa, in gasca mare ca in zilele bune :P. Vremea nu a tinut cu mine, si a trebuit sa intrerup traditia zilnica de jogging in parc. Oricum... nu eram in stare... nici fizic, nici psihic. Un pic mahnita din cauza econometriei, dar cu speranta inca vie ca poate poate... Cateva episoade din Friends, un 3 in 1 si invatat pentru testul de maine. Mai pe seara, un pic de proiect la info si somnic.
Concluzia? I don't like Mondays! mai ales cand sunt asa pline de ... dar mai bine lasa...

Si am zis sa fie weekend in fiecare zi! :)

2009-04-12T22:52:00.000+03:00

Dupa o luna de zile, imi fac din nou "curaj" sa mai scriu cate ceva. S-au petrecut atatea lucruri, care mai de care mai frumoase, care mai de care mai amuzante. Prieteni alaturi, asta e cel mai important!
Inca un weekend frumos, cu tot ce trebuie. Cu distractie pe cinste, cu rasete si multa veselie. 3 sarbatoriti (Mariusel, Roro si Bucurie); am inceput de vineri seara cu chefuitul prin clubuletzul nostru drag. Acelasi loc, aceiasi prieteni, aceeasi voie buna. M-am simtit din nou foarte foarte bine in compania lor, imi sunt tare dragi si imi ofera sentimentul ala de siguranta. Stiu ca ma pot baza pe ei si cand e vorba de distractie, dar si de lucruri serioase.
Sambata dimineata, cu greu ne trezim si incercam sa ne urnim spre o noua distractie. Si-am pus si de un gratar! Si l-am sarbatorit si pe Bucurosul nostru. Si ne-am simtit cum am putut noi mai bine, si ne-am bucurat sa fim impreuna. Spre seara, ne-am retras la vesnica noastra resedinta, pentru continuarea petrecerii. O zi plina, dar extrem de frumoasa!
Duminica, am zis sa respect traditia si sa fac o mica incursiune pana la Observator. Putin off-road, soare mult si liniste. Multa liniste! Pe seara, cafelutza si apa plata pentru refacere. Bineinteles ca tot la club, bineinteles ca in aceeasi formula. :)
Si uite-asa se incheie un weekend plin, dar frumos rau. De maine, teste si proiecte. 4 zile de foc, foarte importante, dar.. trec ele, ca doar suntem copii mari! :P
Pup nasu' !

De ce iubiti femeile? :P

2009-03-12T18:06:00.000+02:00

Am recitit astazi cartea lui Cartarescu, "De ce iubim femeile" . O carte care la inceput nu mi-a spus nimic, dar, pentru ultimul sau capitol am considerat ca a meritat sa o citesc. Fapt pentru care, dupa o perioada, am si reluat-o din biblioteca. Ma regasesc in multe din lucrurile pe care le spune Cartarescu in ultimul sau capitol, de fapt, cred ca orice femeie s-ar regasi. Imi permit sa impartasesc cu voi aceasta ultima parte a cartii.

Pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti decenti si limbi de care nu ti-e sila.

Pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara.

Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele.

Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.

Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate.

Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc.

Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta.

Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno.

Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles.

Pentru ca isi deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat.

Pentru ca au obsesia pentru subtirime a lui Giacometti.

Pentru ca se trag din fetite.

Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare.

Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga.

Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor.

Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minti.

Pentru ca au un fel de-a gandi care te scoate din minti.

Pentru ca-ti spun "te iubesc" exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie.

Pentru ca nu se masturbeaza.

Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine.

Pentru ca scriu fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtile nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina.

Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii.

Pentru ca le innebuneste "Angie" al Rolling-ilor.

Pentru ca le termina Cohen.

Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie.

Pentru ca pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu induiosatoare floricele si dantelute.

Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici suprafete au de acoperit.

Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in filme.

Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.

Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate.

Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de televiziune.

Pentru ca tin minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.

Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie.

Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului cret pe care-l vad in troleibuz.

Pentru ca beau porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke.

Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in reclame.

Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor.

Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm.

Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza.

Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale.

Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva.

Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor.

Dar voi, de ce iubiti femeile?

Gandacul de pe deget

2009-02-17T19:34:00.000+02:00

Azi mi-am adus aminte de o melodie frumoasa rau de tot! Stiu ca atunci cand am ascultat-o prima data mi-a placut tare mult... Asa ca, atunci cand m-am intors de la faculta, m-am apucat sa o ascult. De atunci nu ma mai satur de ea! :D

Ia-o de mana, citeste-i in stele
Minte-o ca e cea mai frumoasa
Cheam-o mai aproape, langa pieptul tau
Sa simta si ea galopul inimii tale

Catalina - Gandacul de pe deget
Asculta mai multe audio Muzica »

2009-02-15T18:06:00.000+02:00

Si se termina si vacanta asta... O vacanta plina, epuizanta, dar atat de frumoasa! O vacanta cu iesiri multe, cu distractie la maxim, si in Bucuresti si acasa! Da, iubesc Bucurestiul, dar imi e atat de draga Campina, imi sunteti dragi voi, prietenii mei! Pentru ca sunteti prieteni adevarati! Si va multumesc pentru asta! Mi-ati demonstrat asta de atatea ori, m-ati primit cu bucurie mereu si ne-am "veselit" impreuna cu fiecare ocazie aparuta! Cafea de dimineata, clubuletz seara, dans noaptea, sau orice altceva!
Ca in fiecare weekend am ajuns devreme acasa.... dimineata devreme! Vineri am fost in cerc mai restrans, dar a fost foarte frumos. Si mi-am dat seama cat de bine ne cunoastem, cat de stransa e legatura dintre noi, dintre prieteni adevarati. Sambata, adica aseara, mare petrecere mare.... cica de Valentine's day. Bine, nu s-a suparat nimeni ca de fapt a fost Ballantines day, nu? :P Sau night? Mult dans, karaoke, muzica buna, prieteni, distractie multa. E tot ce iti poti dori! (acelasi Purple Rain, aceeasi interpretare, cu acelasi Gogu. doar durerea de sale nu a mai persistat 2 zile :P )
Vacanta frumoasa! Prieteni buni! Distractie pe cinste!
De maine.. facultate, Bucuresti, si in weekend revin la prieteni si distractie ! Pana atunci pup nasul!

Zile frumoase! :)

2009-01-28T21:31:00.000+02:00

Am mers la Bucuresti! Ahh, ce bine e acolo! Am plecat luni pe la pranz, cu Mishu cu masina. M-am dus la "casa de imprumut", adica la Seba. Am stat la el, ma simt asa bine acolo, ma distrez, imi place tare mult. Pe seara am papat chipsuri si am baut bericica cu varul lui, apoi am plecat in oras. Am mers in Big Mamou. Am tot insistat sa merg acolo pentru ca era concert Semne. Am stat cat am stat acolo, dar concertul nu mai incepea, asa ca am hotarat sa schimbam locul. Asa ca am mers la Curtea Berarilor cu mai multa lume. Ultimul 300 spre casa devine traditie. Pierdut vremea acasa pana pe la 2 30. Apoi somn si refacere totala pentru ziua ce avea sa urmeze.

A doua zi am plecat dis de dimineata de acasa. Pe la 10 :) . Eu la shopping, el la facultate. Apoi ne-am intalnit pe la Unirii. Ne-am plimbat toata ziua, Romana-Universitate-Unirii-Universitate-strazile vechi ale Bucurestiului-Cismigiu-Vasile Parvan-Berzei-aproape Eroilor-Gara-acasa. Am mers in total aproape 10 km. Cismigiul mi s-a parut de vis. Am avut parte de o zi superba in plin Bucuresti. Am plimbat frunza mea draga, am ras, m-am uitat de jur imprejur si m-am bucurat de ceea ce vedeam la fiecare pas. O senzatie de neuitat si greu de descris in cuvinte.Pana si vremea a tinut cu noi. A iesit soarele cand stateam in fata la TNB cu o cafea cu lapte intr-o mana si o cookie buna buna in cealalta. Exteriorizare totala, bucurie maxima, fericire multa!! Ajuns acasa franti de oboseala, dar infometati. Mi-a gatit, iar pe seara i-am gatit. Am mers la mine la apartament si am facut crispy si cartofi prajiti. Radu si Iul au fost gazdele perfecte. Clatite la desert si suc natural de fructe. O masa copioasa, care s-a terminat aproape de miezul noptii.

Astazi m-am decis sa vin la Campina. Asa ca m-am trezit....cu greu ce e drept.... pe la 10 juma. La fel ca si ieri, m-am bucurat de unul din avantajele enorme ale statului cu el. Mic dejun deja pregatit atunci cand eu binevoiesc sa deschid macar un ochi. Tv pana pe la pranz, apoi plecat la gara. Personal spre casa; aglomeratie, mirosuri ciudate, spaga, cersetori. Dar nu ma mai mira nimic pentru ca asta e tara noastra draga, astia sunt oamenii care (inca) traiesc in ea.

Prieteni adevarati iti sunt cei care vin la tine in mijlocul furtunii sa vada daca ai nevoie de ceva, de un pahar cu apa, o umbrela, sau pur si simplu de compania lor. Nu cei care asteapta sa treaca furtuna, sa se linisteasca apele tulburi si apoi sa iti puna banala intrebare "cum esti?" Sunt bine, multumesc. Sunt foarte bine, poate chiar mai bine. Si le raspunzi sec, dar deloc ironic, nemaiacorzandu-le atentia de alta data pentru ca ti-ai dat seama ca nu se merita.

2009-01-24T20:49:00.000+02:00

Chiar daca nu a fost a treia seara a minunii, a fost totusi o seara perfecta. Am plecat spre "garaj" la karaoke. Din fericire nu am cantat si eu, nu de alta, dar fugea toata lumea. Ne-am amuzat copios pe seama "curajosilor" ce s-au incumetat sa ne cante si sa ne incante. Apoi a inceput dansul! Si ce dans! Ce mai noapte! Am dansat in continuu, de pe la 11 pana dimineata la 4... ma dureau picioarele, dar atmosfera a fost absolut geniala si m-am simtit de milioane. Prieteni buni si vechi aproape. Seba, vesnicul partener de dansuri nebune, nu m-a dezamagit nici aseara. Un dans pe "purple rain" un pic mai deosebit, dar cu mult farmec (inca ma dor salele, Goguleee!!). Totul a fost peste asteptari, m-am super distrat si am fost EU!!

2009-01-23T12:06:00.000+02:00

(de fapt, 22 ianuare, dar a facut netul figuri si am intarziat un pic cu povestirea)
Inca o seara frumoasa, cu iesit in oras, cu rasete si veselie multa. Am plecat destul de devreme de acasa, am mers la club. Nu am mai fost de foarte mult timp acolo, dar mereu ma simt la fel de bine. Lume multa, am unit mese, am ras si ne-am simtit foarte bine. Indiferent cat timp lipsesc de acolo, simt aceeasi caldura din partea lor. Prieteni vechi, cu care am impartit si bune si rele. Prieteni.
Pe la 10 seara am plecat din clubuletz pentru a doua seara a "minunii". Si te-ai tinut de cuvant! :P Seara linistita, cu atmosfera frumoasa, cola si vin... Tv si muzica. Amintiri, rasete, fericire! Am ajuns acasa dupa o plimbare scurta prin oras. "Lasa-ma sa dooorm, la televizor", somn mult si relaxare totala. Pupici pe nas! Urmeaza sper a treia zi a "minunii" :P
Maine ma duc la Bucuresti, cu ai mei. Dar pana atunci mai e la mijloc inca o seara! :D

Brasil after midnight !!

2009-01-22T02:51:00.000+02:00

Yep! Chiar asa... plimbare nocturna... Brasil after midnight. Iesit din casa tarziu de tot, plimbat un pic prin oras, apoi stat la palavre. Ras mult, caterinca la greu, povesti care mai de care mai interesante ( si nu m-ai dus sa vad ochii din padure :(( ). In fine... Companie foarte foarte placuta, nu zic mai mult ca si-o ia in cap. 2 ore care au trecut extrem de repede, cu zambete calde si rasete sincere. A fost "ca in zilele bune" , nu ? :P Eu una asa cred... Asa cum orice minune tine 3 zile, astept cu interes si ziua 2 ... stii tu ce ai propus pentru maine. Pup pe nas! :*

Ganduri uitate undeva....

2009-01-14T17:35:00.000+02:00

Pe zi ce trece imi dau seama cum viata ne indeparteaza, cum viata ne schimba drumurile si ne maturizeaza. As da orice sa dau timpul inapoi cu cativa ani. Imi e dor de vremurile din liceu, unde m-am simtit atat de bine si unde m-am descoperit pe mine insami. Atunci nu trebuia sa ma gandesc daca gresesc sau procedez corect, faceam ce vroiam si vedeam apoi daca era bine. Nu aveam atat de multe responsabilitati si eram un copil. Un copil in adevaratul sens al cuvantului.
Imi e dor de pauze, imi e dor de "vrei ceva de la magazin?" , imi e dor de "ne vedem si pauza viitoare?", imi e dor sa te bat la bomberman, imi e dor sa vii sa faci cd-uri, imi e dor de tot ce aveam atunci. Ne-am schimbat mult, stiu asta, vrem lucruri diferite de la viata ... si e normal! Dar nu imi dau seama cum s-au intamplat toate astea intr-un timp atat de scurt. Numai daca inchid ochii imi revin in minte toate intamplarile de atunci. Parca ar fi fost ieri! Ne-am schimbat, sentimentele ni s-au schimbat, gandurile si temerile ni s-au schimbat.
Si ne vedeam dimineata inainte de scoala, si ne vedeam in fiecare pauza, si ne vedeam dupa scoala, si ieseam in oras .... si nu ne plictiseam! Aveam intotdeauna ce face, ce vorbi, era totul perfect !
Si totusi ... timpul trece, si noi ne schimbam o data cu trecerea lui! Si ajungem sa avem drumuri separate in viata. Nu traim din amintiri, desi ne face placere sa le rememoram, nu traim in trecut, desi radem deseori pe seama lui... E pur si simplu viata, acceptarea ei si trairea ei din plin. Cu bune, cu rele. Cu impliniri si esecuri!

...

2009-01-14T10:36:00.000+02:00

"imi lipsesc multe din mine. imi lipsesc vise si rasete, zambete calde si zambete ironice, imi lipseste tinta pe care o aveam inainte. imi lipseste el, imi lipsesc eu mie...
m-am intrebat toata ziua cum sa ma gasesc. prin zapada, poate prin viscol, e mai usor sa-ti amorteasca sufletul si sa poti zambi inconstient de ceea ce a fost. prin ziua de azi, poate ar fi fost mai usor sa ma gasesc.
dar ziua a trecut. si eu sunt obosita."

Ma numesc Ioana, doar o zi pe an! :P

2009-01-07T23:55:00.000+02:00

Da, asa este! O singura zi pe an accept sa mi se spuna asa, si imi place numele asta! :) Astazi! Si atat! :P
Am inceput ziua foaaaarte devreme, pe la 7 ... Am plecat spre facultate, m-am intalnit cu Alexandra si am scos proiectul la statistica la imprimanta. Apoi am mers la cursuri. M-am vazut si cu Andrei. Amandoi, un pic ajutati, si-au adus aminte sa imi zica La multi ani! :P Am mai scapat azi de 2 examene. De management, unde proful s-a dovedit a fi un adevarat domn, si la statistica unde deja celebra replica : "fugiti" ne-a dat de inteles k am trecut. Am plecat de la facultate, cu gandul de a merge la Campina fuguta fuguta. Am revazut un chip tare drag, m-a bucurat prezenta lui enorm de mult! Putin somn apoi, ca nu strica niciodata. Venit tata de la serv, cu un trandafir supeeeeeeeeeeeeerb, venit mama de la serv cu veselie maxima. Luat babe de acasa, adus la noi acasa. Stat in familie o ora, dupa care iesit in oras pentru tura a doua de sarbatorit. Lumea era deja la locul stabilit, ma asteptau. Am deschis cadourile, m-am bucurat foarte tare de fiecare in parte! Nu ma asteptam sa primesc atatea si atat de frumoase!! Imi plac la nebunie, nu stiu care imi place mai tare. M-au intrebat si ei asta. Am zis ca florile. Cum poate un lucru care dureaza asa de putin sa creeze atata emotie si sa fie atat de aproape de sufletul cuiva? Simplu! Daca e daruit de cine trebuie, pentru cine trebuie! Cel putin asta cred eu... Am stat un pic cu ei, am vorbit, am mai povestit, am baut ceva interesant. Am plecat destul de repede, dar unii mai au si munca, ori in seara asta ori maine dimineata. Va multumesc pentru seara asta!!! :*
Am primit si mesaje multe, si apeluri de la multi ani! A fost o zi frumoasa, in care m-am simtit bine, am avut prieteni aproape si m-am simtit iubita. Astazi da, ma numesc Ioana!

Bye, bye 2008! Hello, 2009!

2009-01-04T21:23:00.000+02:00

Si a mai trecut inca un an... Un an bun, cel mai bun de pana acum! L-am incheiat cu o petrecere adevarata, la care, pot spune ca am fost EU. Eu, in adevaratul sens al cuvantului. Asa cum sunt cand ma simt bine, "sufletul petrecerii". Am dansat toata noaptea, am ras, m-am distrat cu prietenii si m-am bucurat nespus de orice lucru marunt intamplat.
Petrecerea a inceput oficial pe la 9-10 seara. Usor timizi am inceput sa dansam, sa incercam sa ne distram. Pe la 12 fara 20 a aparut si "Militiaaa":P Deschis sampanii la 00:00, artificii, tipete, rasete, pupaturi incrucisate :P Toata petrecerea a fost mult peste asteptari, poate si de-asta sunt atat de entuziasmata acum! Tipatul de pitzipoanca impreuna cu Adina a facut ravagii. Glumitzele cu Sorina raman intiparite in minte. Triumf absolut in noaptea de rev! :D Me happy happy rau de tot ! :D A doua zi, ciorba de burta si gratarel ... Apoi wii pana seara, si distractie maxima toata noaptea. Au urmat si alte zile in care nu am avut nimic de facut, decat leneveala si distractie cu prietenii. Ne-am facut "curaj" inainte de rev cu chefuri in fiecare seara, ne-am "dres" dupa rev cu alte chefuri in fiecare seara. Distractia a fost pe primul plan in vacanta asta! Super vacanta, care se termina in cateva ore, super distractie!
De maine o iau de la capat cu facultatea, cu mersul la Bucuresti... as fi vrut sa mai stau asa in Campina, macar vreo luna :P Un inceput de an superb, cu tot ce trebuie! Foarte happy !

Sfarsit de an

2008-12-31T20:45:00.000+02:00

Mai sunt doar cateva ore din 2008 ... un an frumos, poate cel mai frumos ever ! Am avut de toate, m-am distrat, am invatat, am facut aproape tot ce mi-am propus. Mi-am promis la inceputul anului ca o sa fac tot ceea ce am scris eu "acolo" , pentru ca am scris undeva ce imi propusesem sa fac. Ei bine, azi, in cele cateva minute petrecute in linistea camerei mele, am recitit planurile pe 2008. Pe unele le-am bifat, pe altele le-am considerat puerile, iar pe restul mi-a parut rau ca nu le-am putut indeplini... Totusi, una peste alta, a fost un super an, cu super prieteni. Prieteni vechi in vara, dar prieteni in adevaratul sens al cuvantului, prieteni noi din toamna incepand, dar care si-au facut loc in sufletul meu. Nu stiu cum va fi 2009, nici nu vreau sa ma gandesc. Cert e ca va exista inca o lista cu dorintele pe noul an, poate mai lunga decat anterioara, poate mai scurta, dar cu siguranta mai matura. Cel putin asa imi propun acum, ca in 2009 sa mai "cresc" un pic la minte... se cam cere :P Sper sa si pot! :D Anyway, 2008 se incheie in curand, sunt deja la petrecere, ma simt bine, sunt fericita. Nu mai stau acum sa scriu prea multe, un lucru e clar : sunt fericita, am fost fericita marea majoritate a 2008, voi fi si mai fericita in 2009 !!
La multi ani, tuturor! Pup nasu si aveti grija de voi! Viata este atat de frumoasa, trebuie doar sa gasesti metoda potrivita de a o trai si de a te bucura din plin de ea !! Eu am gasit-o, zic eu !

Home, sweet home!

2008-12-13T11:30:00.000+02:00

M-am mutat in noul apartament, cu Radu si Iul. E suuuuuper! Imi place la nebunie, am fost foarte incantata din prima clipa cand l-am vazut. M-am mutat de 2 saptamani, dar chiar nu am apucat sa scriu nimic despre asta. E la etajul 9 (cu ocazia asta imi inving si eu fobia de lifturi :P), dar e foarte frumos. Am o camera draguta rau de tot, un pat maaare, pereti bleu :x :D , o priveliste de milioane.
Am facut crispy, am papat crispy, am apreciat crispy!! :D
A fost foarte bine si cat timp am stat cu Seba, ii sunt recunoscatoare pentru asta, dar parca tot mai bine e "la casa mea". Dorm muuult, invat si mai mult :)), ascult muzica tare, si e tare bine. Sunt happy!
La faculta am intrat in perioada de teste... sper sa trec cu bine, ma asteapta o saptamana foarte grea. Pana acum am scapat de 2 examene, cu 10 bineinteles. Imi zicea tata ca poate fac ca anul trecut .... tare as vrea, dar e muuult mai greu :( Sunt si materii mai multe, si mai complicate, proiecte mai grele, si ... nu stiu, eu sper din tot sufletul sa scap la cat mai multe!! Abia astept sa iau vacanta !! Sa stau si eu relaxata...
Acum singura relaxare o am in weekend, cand vin acasa si cand nu ma prea gandesc la scoala. Ca in rest, in timpul saptamanii, nici nu ies in oras... invat destul de mult, tre sa recunosc, dar fac asta pentru un scop ! :D
Pup nasu' si sper sa revin cu vesti buuuuune!!

Super weekend la Sibiu !

2008-12-13T11:06:00.000+02:00

Desi a trecut o saptamana de atunci .... imi aduc aminte cu placere de weekend-ul trecut, pe care l-am petrecut la Sibiu. Am plecat vineri din fata facultatii, cu un autocar (moz), cu colegii si profesorii de la faculta. Multi profesori, si mai multi colegi. Anturaj aproximativ nou, cu cateva exceptii, dar cu care m-am simtit de milioane. Mici pe Dealul Negru, vizitare Biserica dintru-un lemn. Vineri spre seara am ajuns in Sibiu, care mi s-a parut fantastic. Atat de impodobit, atat de luminat, atat de animat. Piata mare era de vis... parca eram intr-un basm. Nu m-am mai simtit de foarte mult timp asa! Eram eu si atat! Nu imi pasa de nimic. Pe scena din piata canta Paula Seling - senzatie imposibil de descris in cuvinte. Apoi niste "mariachi" cu instrumentele lor ne-au incantat urechile cu cateva cantecele vechi, gen "fetite dulci ca-n Bucuresti" si "Hei tramvai cu etaj si tras de cai". Bineinteles ca nu am stat locului si am dansat un pic cu baietii pe acolo :P (zic "baietii" pentru ca eu iar am fost baiatul intre baieti :P). Am baut un vin fiert, am mancat un kurtos, ne-am bucurat de ceea ce am gasit acolo, am mers pe Podul Mincinosilor, am incercat sa zicem minciuni, dar degeaba. Apoi am plecat spre cazare. La 14 km de Sibiu, intr-un hotel super; Ne-am luat in primire camerele, apartamentele, fiecare cum a avut noroc ... unii jacuzzi (adik noi :P), altii cabina de dus. Oricum, camerele erau foarte frumoase si mari, conditii foarte bune. La 20 30 a venit Mosu' . Ca niste copii cuminti cum am fost toti (NOT), ne-am scos ghetutele bine lustruite la usa camerei in speranta ca Mosu' le va umple. Si intr-adevar asa a fost: am primit cate o turta dulce in forma de ciubotica din partea profesorilor. Ceva simbolic, dar de efect! Spre orele 22 ne-am costumat cu totii pentru balul mascat si am coborat in Clubul de la subsolul hotelului. Costume care mai de care mai traznite sau mai ingenioase, poze facute in continuu timp de 2 ore, dupa care a urmat mult dans si voie buna. Ba cu profii, ba cu colegii, ba pe boxe :P, cert e ca a fost super distractie. Am dansat pana spre ziua, pana la 5 mai exact, moment in care ultimii ramasi in picioare ne-am retras spre camere, dar nu inainte de a-i trezi si pe toti ceilalti cu tipetele noastre. Baita matinala apoi somn pentru cateva ore.
Dimineata ne-a gasit rupti de oboseala dar hamesiti de foame, asa ca pe la ora 9 am coborat la micul dejun unde am facut ravagii :D Spre pranz am plecat la Muzeul Satului, un loc cu adevarat deosebit. Din pacate, vremea nu prea a tinut cu noi, a fost foarte frig si batea vantul extraordinar de tare, dar ne-am incalzit la sfarsit cu un vin fiert intr-unul din restaurantele de acolo. Dupa vin am plecat in Sibiu, unde am avut mana libera pret de ore bune, pana spre seara. Am vizitat Brukental-ul, apoi o biserica evanghelica si in cele din urma am poposit sa mancam intr-un local traditional, unde bucatele romanesti ca sarmalute sau tochitura si mamaliguta au fost foarte apreciate. Odata ajunsi la hotel am fost poftiti la "focul de tabara", unde am putut servi gustari reci, cartofi copti si am putut canta la chitara diverse cantece. Seara festiva a inceput in jurul orei 21 30, unde ne-am distrat copios. Am avut parte de "Surprize, surprize cu " (nu vreau sa dezvolt mai mult subiectul, cine stie cunoaste :P ). Apoi o tombola la care fiecare a castigat cate ceva. Mancarea, si aici traditional romaneasca, a trebuit incercata, desi eram full toti. Putin dans, iar apoi mers in camera fetelor pentru "after party". Somn spre dimineata ...
Duminica a inceput in acelasi stil, tot pe la 8-9 .. cu un mic dejun luat in restaurantul hotelului. Dupa, bagajele si plecare spre casa. Somn pe drum, 2 filme vazute, bancuri si poezii spuse de profi. Mici pe Dealul Negru, pomelo, portocale, struguri si mult mult ras, multe zambete.
Am ajuns dupa amiaza in Bucuresti, la fel de aglomerat, la fel de trist (in comparatie cu ceea ce vazusem tot weekend-ul). Sfantul 41 spre casa, baitza fierbinte, putin invatat si somn mult! Recuperare lenta dar sigura dupa un weekend de milioane!

Toamna tarzie sau iarna de-a dreptul?

2008-11-27T19:47:00.000+02:00

Sfarsit de noiembrie, cu zapada in Bucuresti! Azi m-a nins ... Am plecat de acasa pe o burnitza apasatoare si rece. Aproape de facultate era deja lapovita, iar pana la facultate a inceput sa ninga ca in povesti. Era asa frumoooos ! Si mergeam prin ninsoare, si nu-mi pasa de nimic, eram fericita, multumita. Cand am plecat de la facultate era deja soare si senin. Disparuse totul, de parca nici macar nu fusese. Zi agitata, umblat prin multe locuri noi, mai dubioase sau mai putin dubioase... placute sau mai putin placute. Am inghetat destul de tare, la un moment dat nu imi mai simteam degetele si urechile... dar am ajuns acasa unde e caaald si bine! Seara de relaxare, cu nimic important in plan... leneveala si atat!

e asa de simplu ...

2008-11-20T16:41:00.000+02:00

E asa de simplu sa iti dai seama ce gandeste un om .... am invatat cunosc oamenii, sa ii citesc imediat. Si daca trec cu vederea unele lucruri asta nu inseamna ca nu stiu despre ce e vorba, sau nu inseamna ca nu inteleg ce se intampla in jurul meu.
Nu-mi place sa ma ascund, sa mint, ori sa insel increderea cuiva... si nu pot intelege de ce unii oameni o fac. Se simt mai protejati? Se simt mai bine? Habar nu am! Nu sunt suparata, nu am patit nimic, pur si simplu stau si ma gandesc ...
Exista si posibilitatea ca, daca inchid ochii de prea multe ori si ma fac ca nu vad, sa ajung in extrema cealalta? Nu cred totusi.... tine de bunatate, tine de bun simt, tine de educatie.... eu asa zic. In fine, nu stiu ce m-a apucat sa scriu asta. Cert e ca cine are ochi sa citeasca va intelege ce am vrut sa zic aici...

2008-11-10T23:41:00.000+02:00

Seara de noiembrie in plin Bucuresti. Cu claxoane stridente si masini multe. Cu galagie impinsa la extrem pana in noapte in inima orasului. Seara la hotel. Hotel Ambasador, in mijlocul Capitalei. Caldura multa in camera, dus fierbinte, tv, net, relaxare totala...
Mai e putin putin si se intorc "copiii" din CR . Abia ii astept, abia astept sa ma mut cu ei, abia astept sa facem crispy, abia astept sa ii vad !!!
La facultate incep sa se cam aglomereze lucrurile, dar facem fatza, ca doar suntem oameni mari! Proiecte, teste, activitate pe la seminar... tot ce trebuie ca sa iasa bine!
Acasa.... toate bune si frumoase! :D Somn mult, iesiri foarte nocturne in oras :P dar care cu siguranta au farmec. Cafea de dimineata bauta la 6 dupa amiaza ... plimbari ... zambete ... rasete ... vorbe calde si vorbe dulci ... vorbe frumoase, menite sa unga sufletul. Fericire totala! :*
Cam atat pentru seara asta ... vreau sa dorm, vreau sa visez si vreau sa nu imi pese de nimic! "Nu-mi pasa de nimiiic, de nimiiic, sunt fericita!" :D Dap, kiar sunt! :D pup nasu'!

2008-10-19T12:02:00.001+03:00

Dupa o (alta) noapte nedormita fac bagajel si plec la Bucuresti. As vrea sa ma pot imparti, sa fiu in doua locuri in acelasi timp ... Si la Bucuresti, unde imi place atat de mult, dar si la Campina, unde am descoperit ca sunt atatea lucruri interesante de facut, daca ai cu cine.
Traditia cu "foculetzul" a trebuit respectata si in ultima noapte ... Am plecat pe la 11 noaptea spre locul cu pricina, am aprins imediat un foculetz mare si apoi ne-am simtit cat am putut noi de bine. Pe la ora 3, foamea isi spunea cuvantul si ne-am apucat si de un gratarel mic, cu niste pastrama... Bucatarul sef si-a facut datoria cum trebuie, iar soferul de serviciu (aka Eu :P ) a fost acolo unde era nevoie de el. Spre dimineata am continuat cu foculetzul si dupa o noapte intreaga de stat in jurul unui foc, de ascultat muzica buna alaturi de o companie foarte placuta, am ajuns acasa pe la ora 8, mirosind a tigan, dar foarte fericita.
Acum fac bagajelul pentru Bucuresti, iar in cateva ore o sa "decolez" ...
Sper ca totul sa fie bine! :D

Libertate frate, poate facultate, si viata de noapte ??

2008-10-14T19:23:00.000+03:00

Inca nu toate astea ...
Sigur facultate, dar cu naveta campina-bucuresti. Nu mi-a placut apartamentul in care trebuia sa stau, am preferat sa fac naveta o perioada scurta pana ma mut in Buc, cel mai probabil cu Seba pana vin Radu si Iul din CR. Imi place tare mult la facultate. Spre deosebire de anul trecut, anul asta chiar fac mai multe materii de profil, imi place, ma simt bine acolo, sunt happy! In grupa e tare bine :P Eu, Alex si Andrei, trio-ul de anul trecut. Am avut numai 2 seminarii pana acum, dar a fost super ok. La fel ca si anul trecut ne remarcam si aratam ca am venit acolo sa facem treaba buna! Orarul e cam aiurea, dar trebuie sa ma supun, intru in 2 zile la 7 30 ... si mi se pare inumaaaaan ! :(
Cu naveta e aiurea, mai aiurea decat ma gandeam. Ajung obosita acasa, ma trezesc devreme... nu mai am timp de altceva... sau ma rog, de aproape nimic altceva. Incerc sa imi fac si un pic de timp pentru mine...
Abia astept sa se intoarca Radu si Iul, sa ne mutam toti 3, sa avem "casa noastra" si sa nu ma mai agit atat cu drumul la faculta si inapoi acasa. Aaa, si frate-miu, punem in aplicare ce ai zis tu ? ;)) Incasezi tu banii de cazare? :P
Desi a venit toamna, inca mai sunt la moda iesirile la gratar, la foculetz, la un rummy in aer liber sau pur si simplu pentru lenevit pe iarba la observator. Ma distrez, ma simt tare bine!
Si atata timp cat la facultate ma duc, imi place ce fac acolo, si ma preocupa in principal facultatea, nu vad care ar fi problema! :D
Still happy!

inceput si sfarsit ...

2008-10-03T22:38:00.000+03:00

3 octombrie. inceput de facultate. sfarsit de vacanta.
trezit dimineata pe la 7, plecat la Bucuresti pentru deschidere, mers cu maxi (a doua oara in viata :P), ajuns la faculta, revazut un chip tare drag, surpriza mare la afisarea grupelor, festivitate de deschidere in aula, plecat spre gara, urcat in tren, venit acasa. :D
A fost una din zilele cand am fost fericita, cand m-am simtit bine, cand am zambit la soare sau ori de cate ori am simtit nevoia. M-am simtit bine sa fiu iarasi in Bucuresti, am avut din nou acel sentiment de bucurie ca sunt acolo. Pot spune ca a fost o zi reusita.
Mai ales ca a si avut cine sa ma astepte acasa :) Asta e un alt sentiment placut... si e tare bine asa!
De duminica ma mut in Bucuresti... nu stiu cum va fi dupa, cum ma voi simti acolo, dar, cu siguranta stiu cum ma voi simti cand ma voi intoarce in weekend acasa. Sunt fericita! :)
Acum ma duc la somn, sunt prea obosita... maine e nunta lui "frate-miu" , si tot maine trebuie sa imi pregatesc lucrurile pentru mutare. Big day tomorrow! :P But now... soooooooooomn ! :D

Sfarsit de vacanta ...

2008-09-24T17:59:00.000+03:00

E aproape octombrie... se termina vacanta - cea mai frumoasa vacanta ever ! Am mers pe unde am vrut, am descoperit oameni si locuri noi, si, cel mai important lucru, am avut PRIETENI aproape. Si prieteni in adevaratul sens al cuvantului ! Iesirile la Valea Neagra si la mare nu ar fi fost la fel daca nu il aveam aproape pe Ninjutzu, vesnicul partener de dans si voie buna! Am mers si la munte de cateva ori, cu baietii mei nebuni, la mare de vreo 4 ori ... :p, o data in Corfu - unde a fost super distractie, cu oameni nu tocmai cunoscuti. Am mers la cateva festivaluri, am facut o traditie din "cafelutza de dimineata (de la ora 12 30 sau 14 00) " :P Serile "dansante" din club raman in amintire mai mult ca sigur , la fel si vizitele la Tanti Emilia :P . O vacanta superba, asa cum nu am mai avut niciodata, o vacanta de vis, care a avut de toate! Va multumesc voua, celor care mi-ati fost alaturi, pentru toate clipele frumoase petrecute in ultimele luni!!

Intre oglinzi paralele si perpendiculare

2008-09-16T02:20:00.000+03:00

Descopar noi dimensiuni si trairi cu cat ma adancesc mai mult in real... ma intalnesc cu persoane dragi sau mai putin dragi din trecutul meu, dar ma bucura la fel revederea. Pe unii din cunoscutii mei se vede evolutia, bunastarea, implinirea. O duc bine, au inteles pulsul timpului. Unii dintre ei au ramas la fel de falsi si meschini cum ii stiam - nu ma mai deranjeaza deoarece am devenit o persoana antrenata in d-astea, iar altii sunt la fel de calzi, sinceri si tonici cum imi traiau in amintiri. Dar indiferent de masca si atitudinea purtata sau "dobandita", observ in ochii lor o privire linistita- parca se exprima mai degajat si vorbesc despre lucruri demne de vremurile astea...gandesc sanatos.
In acelasi timp ma izbesc de introvertire, cadere in sine; lipsa de speranta, de priviri brazdate de spaima incertitudinii la unii foarte dragi mie - de cei ce imi pasa cu adevarat. Ma intampina cu drag, curiosi, bucurosi, dar tristi, cu o speranta ascunsa undeva adanc, ca poate am eu solutii pentru ei, dar din pacate eu nu pot fi motivatia sau vocatia nimanui. Totusi poarta cu oarecare demnitate si acceptare existenta lor intr-un spatiu mojic. Stiu ce simt... si urla din mine neputinta. Ma incearca un sentiment de vinovatie, imi bate inima in gat... e o senzatie bizara si brutala.
Ce sa fac? Cum sa "reintru in spatiu" cu astfel de trairi? Ajutati-ma sa va ajut sa va ajutati sa puteti ajuta!