Uneori viata este mai ciudata decat am vrea. Suna banal, stiu, si de multe ori ma intreb de ce oare mai toate lucrurile serioase suna atat de insipid? Ba mai mult decat atat, sunt si tare simple. Atat de simple incat ne surprind si ne uimesc in egala masura.
De ce exact persoanele de la care nu avem nici o pretentie ne surprind in mod placut ori de cate ori au ocazia, iar cei pe care ii consideram prieteni ne dezamagesc de atatea ori? It's simply life... I know that... but it's so hard to get used to it !
Poate si eu gresesc, de fapt... sigur gresesc. Dar macar imi cer scuze, imi recunosc greseala. Incerc sa o indrept si sa fie totul la fel ca inainte. Iar cand acest lucru nu mai e posibil ... ma retrag. Prefer sa stau singura, in lumea mea.. sa nu ma deranjeze nimeni si sa visez la ce imi doresc eu .
Sunt mult prea orgolioasa si impulsiva. Si comoda... De aceea ma multumesc cu putin, desi cu un pic de efort as putea avea mult mai mult... Si revin la prima idee... Viata e asa ciudata.. nu suntem niciodata multumiti de statutul nostru la un moment dat, dar suntem prea delasatori sa schimbam ceva... Si totul as trebui sa se opreasca aici. Dar continua. De ce? Pentru ca sa devenim mai buni. Cand viata nu mai are sens, cand necazurile sunt atat de multe incat nu mai vezi solutii si nici nu mai poti indura, atunci sa stii ca iti este daltuita rabdarea, iar rabdarea este o virtute care te face mai puternic si dupa ea vine intotdeauna intelepciunea.